Nucleara: în România urmează cea mai grea criză economică și socială din ultimii 30 de ani

Economistul Cristian Socol susține că România a intrat în recesiune tehnică, iar dacă nu vor fi luate măsuri de urgență, atunci țara noastră va trece prin cea mai mare criză economică și socială din ultimii 30 de ani

BRUXELLES, 16 feb - Sputnik. Economistul Cristian Socol a publicat pe blogurile Adevărul o analiză în care arată că România este în recesiune tehnică și că dacă nu se iau măsuri radicale urgente privind intervenţia publică / reglementarea preţurilor la energie şi gaze naturale pe durată limitată, după aprilie 2022, România va resimţi cea mai mare criză economică şi socială din ultimii 30 ani.

Socol arată că Institutul Naţional de Statistică a publicat date privind evoluţia PIB în trimestrul 4 din 2021 și că, în ciuda declaraţiilor de basm, economia României a suferit o cădere puternică în semestrul 2 din anul trecut, iar creşterea economică cu două cifre a fost un balon de săpun care s-a spart, lovindu-se de realitatea economică crudă.

România a decelerat puternic din punct de vedere economic în trimestrul 3 şi şi-a accentuat căderea în trimestrul 4 din 2021, mai arată Socol.

”Ultimele trei trimestre mi-au dat dreptate. Realitatea economică şi socială indică fenomene îngrijorătoare. Explozia preţurilor la energie şi gaze naturale a apărut în principal din cauza Liberalizării iraţionale. Să implementezi un astfel de proces pe pieţe neconcurenţiale, imature şi cu înţelegeri de tip duopol/oligopol cooperant, pe o bursă nereglementată corect (cu marea majoritate a tranzacţiilor pe termene foarte scurte, speculative, invers faţă de ceea ce se întâmplă în ţările dezvoltate), nu poate conduce decât la un eşec major al pieţei. Este ceea ce vedem astăzi”, afirmă Cristian Socol.

Cea mai puternică recesiune

El argumentează că șocul creşterii preţurilor la energie şi gaze naturale este atât de puternic încât va provoca o recesiune mai puternică decât cea trăită de România în perioadele de criză 1997-1999, 2009-2011 şi 2020.

”Este mai puternic decât orice şoc de natură financiară. În România, crizele financiare nu lovesc puternic şi direct toate companiile şi toată populaţia, financializarea şi gradul de intermediere financiară fiind reduse, adâncimea crizei fiind limitată. În schimb, şocul cauzat de preţurile energiei şi gazelor naturale loveşte direct şi puternic până la nivelul celor mai mici companii şi a celor mai sărace gospodării din România”, explică economistul în analiza sa.

El arată că această recesiune loveşte la fundaţie, rupe pânza de păianjen economică şi distruge plasa de siguranţă socială, iar șocul creşterii preţurilor la energie va lovi mai puternic decât şocul cauzat de virusul pandemic.

Dacă în cazul virusului, există un compromis între agresivitate şi contagiune, în cazul exploziei preţurilor la energie vorbim de amândouă procesele – este şi agresiv şi provoacă şi contagiune ridicată, mai arată Socol.

”Prezentul îl trăim şi observăm cu toţii. Insolvenţe, falimente, restrângerea activităţii, căderea consumului şi a investiţiilor, concedieri. Explozia inflaţiei (cauza fiind dată în proporţie de 80% de creştere a preţurilor la energie şi gaze) a devenit deja un şoc persistent, ce afectează puterea de cumpărare. Tensiunile sociale se acumulează”, atrage el atenția.

Potrivit lui Socol, nici viitorul nu arată deloc bine pentru că, dacă vreun decident crede că o creştere a preţurilor nu se va reflecta într-o proporţie însemnată în preţurile bunurilor de consum, se înşală și, la fel, dacă vreun decident crede că o creştere a preţurilor la bunurile industriale nu va scoate majoritatea companiilor româneşti atât din pieţele externe cât şi de pe pieţele interne, se înşală din nou.

”La detaliu, lucrurile sunt şi mai grave. Dacă nu se iau măsuri radicale şi urgente privind intervenţia publică / reglementarea preţurilor la energie şi gaze naturale pe durată limitată, din aprilie 2022 – aşa cum prevede Directiva 944 a Parlamentului şi a Consiliului European din 5 iunie 2019, România va resimţi cea mai mare criză economică şi socială din ultimii 30 ani”, avertizează Socol.

El arată că deprecierea dramatică a puterii de cumpărare va fi însoţită de greve şi tulburări sociale zilnice și se va intra în cercul vicios al morţii economice (reducerea activităţii, PIB mai mic, venituri mai reduse, austeritate, cerere mai mică....ş.a.).

Vom constata înfriguraţi falimentul companiilor de producţie industrială şi servicii suport precum şi al celor din industria alimentară şi auto, iar 340.000 salariati vor avea locurile de muncă afectate.

Probleme în funcționarea statului român

”Vom asista la probleme în funcţionarea statului român şi furnizarea unor servicii publice esenţiale – vor cădea instituţii publice – școli, universități, spitale, muzee, teatre... şi chiar reţele de infrastructură critică – transport, iluminat...”, trage Cristian Socol un semnal de alarmă.

El arată că pansamentul pus pe rană până în aprilie opreşte sângerarea, dar nu este suficient și că schemele de compensare şi plafonare vechi şi actuale sunt de natură temporară şi nu pot fi prelungite, iar orice povară aruncată în plus pe buget nu va avea ca efect decât suprapunerea unei crize economice profunde peste criză energetică.

”Soluţiile de reducere a taxării nu vor face decât să prelungească şi mai multă infecţia provocată de şocul creşterii preţurilor la energie şi să arunce bugetul în aer. Nu aceasta este alternativa. Nu mai există timp, de cel puţin o lună”, își arată el îngrijorarea.

Economistul mai observă că inacţiunea şi tergiversarea luării unor măsuri radicale provoacă daune iremediabile în economia şi societatea românească și că situaţia se deteriorează rapid.

”Fereastra de oportunitate se va închide în curând, urmând validarea unui dezastru economic şi social de proporţii. A nu te uita în sus nu înseamnă că o „cometă” nu face deja ravagii. Se vede de la nivelul solului, de la firul ierbii”, atrage Cristian Socol atenția în finalul analizei sale.