Analize și opinii
Materiale de analiză și opinii

Ce soluție propune Diana Șoșoacă pentru ca România să evite un eventual război

© Inquam Photos / Octav GaneaDiana Șoșoacă
Diana Șoșoacă - Sputnik Moldova-România, 1920, 23.01.2022
Urmăriți-ne pe
НовостиTelegram
Senatorul Diana Șoșoacă a venit cu o soluție extrem de curajoasă pentru ca România să evite un eventual război în care este împinsă de NATO
BUCUREȘTI, 23 ian – Sputnik. Senatoarea Diana Șoșoacă nu se dezminte și dă dovadă de un curaj unic în România. Astfel, ea este nu doar singurul politician care a criticat în Parlament tratatul tehnico-militar cu Ucraina, denunțându-l ca fiind periculos pentru România, ci și singurul politician român care are curajul de a-și asuma public unica soluție pentru evitarea implicării într-un eventual război.
”La poziția noastră geopolitică, România ar trebui să joace cartea neutralității. Cred că NATO ar trebui să înțeleagă dar cu cine să te înțelegi și cu cine să negociezi când toată conducerea României este vândută și au promis că România nu va mai aparține românilor, ci altor țări”, a spus Șoșoacă într-un live pe Facebook.
Senatoarea le-a amintit cititorilor că ea a fost unicul parlamentar care a luat atitudine împotriva tratatului cu Ucraina, iar curaj de a vorbi împotriva acestui tratat a avut doar ea, iar ceea ce a spus atunci s-a adeverit acum.

”Nu avem nevoie ca NATO să își aducă toate mașinăriile și invențiile să le încerce pe români, nu avem nevoie nici de trupele lui Macron”, a mai spus Șoșoacă.

Emmanuel Macron la NATO - Sputnik Moldova-România, 1920, 20.01.2022
EDITORIALIST
Franța vrea să ocupe România ca să salveze Ucraina?

”Ciucă nu e militar român, e militar american”

Ea le transmite celor care vor război pe teritoriul României un mesaj foarte clar:
”Duceți-vă și vă arătați mușchii în altă parte, nu pe teritoriul României. Asta ar trebui să facă și președintele și premierul, mai ales că e militar, numai că nu e militar român, e militar american, și atunci cum să nu lași tu NATO să facă un teatru de încercări din România”, l-a acuzat ea pe premierul Ciucă.
Ea a insistat să arate că România nu are generali în armată, afirmând că toți cei care sunt ”generali” au fost medaliați de puterile străine, iar acum se vede de ce au fost medaliați: pentru că trebuie să servească interesele lor!
MAE al Rusiei - Sputnik Moldova-România, 1920, 21.01.2022
Rusia
MAE rus: Vrem ca trupele străine să părăsească România

”Să avem poziția pe care a avut-o cândva Elveția”

Diana Șoșoacă a arătat că se încearcă sperierea populației, ”oamenii trebuie să fie terifiați încât tot ceea ce le spun autoritățile să fie îndeplinit pe baza terorii, din disperare. Va rog nu fiți disperați”, le-a transmis ea românilor.
Referitor la situația României în momentul de față, Diana Șoșoacă a explicat că aici e poarta unde se întâlnește Orientul și Occidentul, aici sunt porturile de la Marea Neagră, pe aici trece Dunărea, aici sunt toate formele de relief, există vecinătăți destul de interesante, iar Marea Neagră ar putea conferi o poziție importantă. ,
”Dacă am avea strategi în fruntea țării ar trebui să mergem pe neutralitate, să avem poziția pe care a avut-o cândva Elveția. Dacă România ar avea strategi niște oameni extraordinari ca să-și iubească țara și poporul, la acest moment ar trebui jucată cartea neutralității și am duce-o mult mai bine”, a declarat senatoarea.
S-ar putea discuta acest lucru, crede Șoșoacă, dacă ar exista negociatori foarte buni, dar poziția României în fața UE și a NATO a fost ”poziția ghiocelului”.
Adrian Severin - Sputnik Moldova-România, 1920, 21.01.2022
Politică
Severin: solicitarea MAE rus nu poate fi văzută ca un act de inamiciție față de România
Ea le-a mai spus românilor că televiziunile îi mint într-un hal fără de hal, dar că românii încă nu sunt pierduți, încă mai au tradiții, țărani, viață la țară, ceea ce celelalte țări nu mai au.
”Pentru mine UE nu mai e o opțiune, s-a ales praful de ceea ce este UE. Dacă se va putea reveni la ceea ce a fost la UE, doar economic, aș fi de acord, dar la acest moment, cu anulare Constituției țărilor și mers spre dreptul UE, pierdem suveranitatea, o parte am pierdut-o, poporul român are cea mai mare migrațiune pe timp de pace, este o dezintegrare a românilor și a națiunii române”, a arătat Șoșoacă și atitudinea ei față de Uniunea Europeană.

Cum a reacționat Diana Șoșoacă la tratatul tehnico-militar dintre România și Ucraina

Senatoarea Diana Iovanovici-Șoșoacă a avut curajul să critice la scenă deschisă, încă dinainte de a fi votată, Legea nr.199/2021 pentru ratificarea Acordului dintre Guvernul României şi Cabinetul de Miniştri al Ucrainei privind cooperarea în domeniul tehnico-militar, semnat la Bucureşti la 5 septembrie 2020.
În discursul ținut la dezbaterea proiectului, senatoarea a avertizat cu privire la consecințele nefaste ale acestui tratat, iar acum previziunile ei își dovedesc pertinența
Diana Șoșoacă - Sputnik Moldova-România, 1920, 20.01.2022
Analize și opinii
România ”carne de tun?” - Diana Șoșoacă a votat împotriva tratatului militar cu Ucraina
Astfel, pe 22 iunie 2021, senatoarea Diana Iovanovici-Șoșoacă arăta că “aparent avem de-a face cu o înţelegere inofensivă între două state vecine. În realitate, acest acord care se încearcă a se încheia de vreo 20 de ani, nu ştiu ce ne-a apucat acum, are o bătaie mult mai lungă”.
Șoșoacă atrăgea atunci atenția că România, care este stat NATO, nu are vreun motiv să încheie un acord de “no combat” cu Ucraina pentru că una dintre condiţiile pe care a trebuit să le îndeplinească la intrarea în NATO a fost să aibă tratate de bună vecinătate cu toate statele vecine, deci cu Ucraina există un tratat de bună vecinătate.

Care este pericolul ascuns în Tratatul cu Ucraina

”Noul acord pe care îl discutăm acum are un alt sens. Ucraina nu ne poate garanta nicio susţinere în cazul în care România ar fi atacată de un stat inamic – un caz ipotetic, evident. În schimb, noi garantăm Ucrainei susţinerea militară a României în situaţia în care acest stat ar fi atacat”, a spus Șoșoacă.
Diana Șoșoacă a arătat atunci că prin acest tratat România este ”carne de tun”:
”Nici nu vreau să îmi închipui ce s-ar întâmplă în cazul în care Ucraina ar fi atacată de Rusia iar noi am fi obligaţi să ne luptăm cu Rusia! Până ajunge NATO aici, cred că ne spulberă de pe faţa pământului. Consider că ar trebui să ne mai gândim la semnarea acestui Tratat, având în vedere situaţia geopolitică la acest moment.”, a cerut atunci senatoarea Șoșoacă respingerea tratatului tehnico-militar.
Întrevederea bilaterală cu Președintele Ucrainei, domnul Volodâmâr Zelenski - Sputnik Moldova-România, 1920, 23.01.2022
Analize și opinii
Ce conține tratatul militar România-Ucraina, denunțat ca fiind periculos de Diana Șoșoacă

Cum au votat PSD, PNL, USR și UDMR

Toate partidele din Parlament, cu excepția AUR, au votat tratatul tehnico-militar cu Ucraina, atât în Camera Deputaților, cât și în Senat. La votul împotriva tratatului s-a remarcat Diana Șoșoacă la Senat, iar la Cameră au votat împotrivă, spre deosebire de partidele din care făceau parte, deputatul PSD Daniel Ghiță și deputatul PNL Daniel Gheorghe.
AUR a votat împotrivă și la Cameră și la Senat. În rest, au mai fost doar câteva abțineri, iar votul a fost covârșitor în favoarea tratatului criticat de Șoșoacă.
Astfel, proiectul a fost adoptat de Camera Deputaților cu voturi pentru 265, contra 30 și abțineri 5 (toate de la PSD).
La Senat, au fost voturi pentru 116, contra 13 și o singură abţinere, tot de la PSD.

În ce constă tratatul tehnico-militar dintre România și Ucraina

Acordul din 5 septembrie 2020 între Guvernul României și Cabinetul de Miniștri al Ucrainei privind cooperarea în domeniul tehnico-militar a fost ratificat prin Legea nr. 199 din 16 iulie 2021, publicată în Monitorul Oficial, Partea I, nr. 712 din 19 iulie 2021.
Conținutul acestui Acord aprobat prin Lege a devenit de mare actualitate în contextul creșterii tensiunilor din Ucraina.
Acordul arată că Guvernul României și Cabinetul de Miniștri al Ucrainei, denumite în continuare „părți“, dorind să beneficieze de avantajele cooperării pe termen lung, bazate pe respect reciproc, încredere și luarea în considerare a intereselor fiecărei părți, respectând scopurile și principiile Cartei Națiunilor Unite, dorind să asigure condițiile favorabile pentru dezvoltarea domeniului tehnico-militar, exprimându-și interesul pentru organizarea cooperării având la bază folosirea celor mai bune realizări ale cercetării și ale rezultatelor tehnice în domeniul industriei de apărare, au convenit asupra mai multor articole.
Diana Șoșoacă și Ana Birchall - Sputnik Moldova-România, 1920, 22.01.2022
Analize și opinii
Senatoarea Șoșoacă arată cât rău a făcut Ucraina: Acum vă faceți griji pentru ucrainieni?
Astfel, Articolul 1 precizează domeniile cooperării, iar alineatul 1 detaliază:
Părțile vor încuraja și sprijini, potrivit legislațiilor naționale, întreprinderile, instituțiile și agenții economici, denumite în continuare „întreprinderi“, din România și Ucraina în realizarea cooperării în domeniul tehnico-militar în următoarele domenii:
– achiziția de armament și de tehnică militară în cadrul proiectelor comune și producția de armament și de tehnică militară, la cererea uneia dintre părți;
– furnizarea de armament, tehnică militară și de alte echipamente în scopuri tehnico-militare;
– reparația și modernizarea armamentului, tehnicii militare și furnizarea altor servicii în domeniul tehnico-militar;
– vânzarea de licențe de producție a armamentului și a tehnicii militare, asigurând sprijinul tehnic în producția lor;
– activitatea comună de cercetare și dezvoltare în domeniul tehnico-militar și schimb de rezultate ale unei astfel de activități;
– schimbul de informații și de experiență în standardizarea, codificarea, controlul calității tehnicii militare în cadrul programelor comune ale cooperării în domeniul tehnico-militar, în conformitate cu legislația în vigoare.
Acordul arată la art. 1 alin. 2 că părțile pot conveni cooperarea și în alte domenii de interes reciproc, iar articolul 3 precizează: conținutul și formele cooperării în domeniile sus-menționate vor fi aprobate de autoritățile competente ale părților prin încheierea de înțelegeri și protocoale adiționale.
Drapelul Germaniei - Sputnik Moldova-România, 1920, 23.01.2022
Internaţional
Șeful Marinei germane: este “o inepţie” ideea că Rusia vrea să invadeze Ucraina
Așadar, ar putea exista și părți mult mai concrete și mai precise ale acestui acord, dar ele sunt ascunse prin înțelegeri și protocoale adiționale.
Articolul 2 stabilește, în schimb, autoritățile competente pentru aplicarea prevederilor acordului și care sunt următoarele:
– pentru partea română - Ministerul Economiei;
– Ministerul Apărării Naționale;
– Ministerul Afacerilor Externe;
– pentru partea ucraineană: - Ministerul Apărării;
– Ministerul Dezvoltării Economice, Comerțului și Agriculturii din Ucraina.

Cu ce se ocupă Comisia mixtă româno-ucraineană de cooperare tehnico-militară

De asemenea, în scopul aplicării prevederilor prezentului acord, părțile înființează Comisia mixtă româno-ucraineană de cooperare tehnico-militară, denumită în continuare „Comisia“, care va cuprinde nu mai mult de 7 reprezentanți ai fiecărei părți, iar regulamentul de funcționare al Comisiei va fi adoptat la prima reuniune a acesteia.
În Acord se arată că această Comisie se întrunește anual, alternativ, în România și Ucraina, iar partea gazdă prezidează lucrările Comisiei mixte și asigură secretariatul.
Articolul 3 arată obligațiile părților, și anume că în aplicarea prevederilor prezentului acord toate activitățile economice ale întreprinderilor vor fi realizate în baza înțelegerilor/protocoalelor adiționale și/sau contractelor care vor fi încheiate între subiectele cooperării tehnico-militare ale părților.
Флаг Украины на здании Верховной рады в Киеве - Sputnik Moldova-România, 1920, 23.01.2022
Internaţional
Întâlnirea „Formatului Normandia” va avea loc pe 26 ianuarie, a anunțat Kievul
Se merge până la a spune că nicio parte nu va vinde sau furniza unei terțe părți armament, tehnică militară, tehnologii și documentație tehnică privind producția acestora, precum și orice informații și materiale obținute sau primite în cadrul oferit de prezentul acord, fără consimțământul scris preliminar al celeilalte părți. Această precizare indică însă și conținutul posibil al schimburilor dintre România și Ucraina.
Articolul 4 precizează și cum se realizează Protecția informațiilor, și anume conform prevederilor Acordului dintre Guvernul României și Cabinetul de Miniștri al Ucrainei privind protecția reciprocă a informațiilor clasificate, semnat la București la 22 octombrie 2013.

Prevederile prezentului acord nu vor fi folosite împotriva intereselor altor state?

Interesant este și Articolul 5 care definește obligațiile părților decurgând din alte acorduri internaționale și care arată că prevederile prezentului acord nu vor afecta drepturile și obligațiile părților rezultând din alte acorduri internaționale la care acestea sunt părți și nu vor fi folosite împotriva intereselor altor state. Dar oare acordul România-Ucraina nu poate fi folosit împotriva Rusiei, încălcându-și astfel propriile prevederi?
Livrare de echipament militar de către SUA Ucrainei - Sputnik Moldova-România, 1920, 23.01.2022
Internaţional
„Ajutorul letal” american a sosit în Ucraina - FOTO
Merită menționat și articolul 8 care arată că prezentul acord se încheie pe o perioadă de 5 ani și va fi în mod automat prelungit pe noi perioade de 5 ani, dacă niciuna dintre părți nu notifică, în scris, cu cel puțin 6 luni înaintea expirării perioadei de valabilitate, despre intenția sa de încetare a valabilității acestuia.
Acordul a fost semnat la București la 5 septembrie 2020, din partea Guvernului României, de către Nicolae-Ionel Ciucă, pe atunci ministrul apărării naționale, iar pentru Cabinetul de Miniștri ai Ucrainei a fost semnat de Andrii Taran, ministrul apărării din această țară.
Виды Москвы - Sputnik Moldova-România, 1920, 22.01.2022
Internaţional
SUA și NATO au lansat o campanie „toxică” împotriva Moscovei - MAE rus
Fluxul de știri
0