Severin: solicitarea MAE rus nu poate fi văzută ca un act de inamiciție față de România

Fostul ministru de Externe Adrian Severin deslușește pentru Sputnik înțelesul solicitării MAE rus de retragere a trupelor NATO din România și Bulgaria

BUCUREȘTI, 21 ian - Sputnik. Adrian Severin a declarat pentru Radio Sputnik că solicitarea MAE rus de retragere a trupelor NATO de pe teritoriul României și Bulgariei se adresează NATO și nu poate fi văzută ca un act de inamiciție față de România.

Fostul ministru de Externe spune că Rusia este preocupată de realizarea unui echilibru de forțe în Europa ca prin acesta să existe o garanție pentru securitatea colectivă care în viziunea Rusiei este indivizibilă. ”De mult cred în indivizibilitatea securității Nu se poate ca unii să își asigure securitatea pe seama insecurității altora sau atâta timp cât alții se simt în insecuritate”, a declarat Severin.

Fostul ministru de Externe a mai spus că ceea ce solicita domnul ministru Lavrov este, după părerea sa, o solicitare prin care se deschid negocierile.

”Eu notez că nu se solicită ieșirea din NATO a anumitor state, ci doar retragerea forțelor armate ale NATO de pe teritoriul lor. Aceasta mi se pare că este o propunere o solicitare prin care se deschid negocierile și întotdeauna la început soliciți mai mult decât vei obține în final”, a explicat Severin.

Solicitarea MAE rus ar putea fi o bază pentru discuții în viitor

Înainte de 1989, a explicat diplomatul, când cele două blocuri mai existau, se negociau o serie întreagă de tratate care să asigure că între cele două blocuri există un echilibru de putere în așa fel încât nici unul să nu fie în situația de a fi atacat prin surprindere de celălalt. Așadar, solicitarea MAE rus ar putea fi o bază pentru discuții în viitor, a vrut Severin să calmeze spiritele.

”Eu nu cred că cineva se gândește că Rusia ar putea avea nesăbuința de a ataca o țară NATO, nu cred nici că Rusia va ataca Ucraina”, a adăugat Severin, arătând că, vorbind de membrii NATO Romania, Bulgaria, Ungaria, aflați în apropiere de Federația Rusă, nu crede că se pune problema ca aceștia să fie atacați de Federația Rusă.

”Și atunci, dacă nu există amenințarea cu invazia lor de armata rusă, dacă NATO declară că în cazul unei invazii militare a Ucrainei nu va interveni militar în Ucraina, atunci putem să privim cu anumită relaxare și mirare aglomerarea de forțe militare NATO sau a altor state în România, ca și în Bulgaria”, a spus Severin.

Pornind de la lipsa practică a unei amenințări iminente la adresa unor state NATO, precum și de la faptul că NATO nu are nici o obligație și nici dorința de a interveni într-o eventuală confruntare militară pe teritoriul Ucrainei, Severin crede că se poate negocia pentru a răspunde preocupării principale a Rusiei, si anume un echilibru de forțe între Federația Rusa și vecinii ei imediați sau forțele militare amplasate în vecinătatea sa.

Fostul ministru de Externe consideră că aceștia sunt niște termeni de negociere rezonabili, raționali, dar că discuțiile nu se fac prin presă, nu prin declarații publice și cu atât mai puțin prin amenințări, ci la masa de negocieri, cu discreție.

Nici una dintre părți nu e fericită cu soluția, dar toate pot trăi liniștite cu aceasta, așa arată soluția unui bun compromis, a spus Severin din experiența sa.

Reacții iraționale în România și în Vest

El a atras atenția însă că există multe manifestări iraționale la liderii politici români sau din alte state membre NATO.

”Nu mă refer la secretariatul general al Alianței, aceia sunt niște intermediari care spun ce li se spune”, a făcut Severin referire la declarațiile lui Mircea Geoană în calitatea acestuia de secretar general adjunct al NATO.

Pentru Severin, declarațiile inflamate sunt gesturi publice care arată că orice se poate întâmpla, dar el a insistat să sublinieze că pe drumul logicii sau al rațiunii, această aglomerarea de forțe nu va continua foarte mult, ci va continua eventual amenințarea cu creșterea prezenței, mai ales că aceste lucruri costă și nu există o rațiune a unei asemenea aglomerări.

”Discutăm despre ele pentru ca să facem atmosferă în vederea unor negocieri. Atmosfera poate să pregătească și o acțiune de forță, dar și un compromis foarte substanțial, pentru ca opinia publică să fie pregătită pentru a accepta o confruntare majoră – nu cred că se merge în direcția aceasta, fie pentru ca opinia publică să accepte un compromis sau o cedare majoră”, a explicat Severin.

Atenție la neglijențe!

Fostul ministru de Externe nu vede de ce s-ar acumula echipamente sau personal militar în România sau Bulgaria și arată că războiul nu poate începe decât de la o neglijență, așa cum primul război a început dintr-o confuzie. O dată declanșat toți credeau că se va termina foarte repede, dar consecințele lui au ajuns până în zilele noastre, a făcut Severin un recurs la istoria secolului XX.

Adrian Severin consideră că războiul se poate întâmpla doar dintr-o neatenție, criză de nervi, el arată că există în Vest mulți lideri cu puțină înclinație către atitudini raționale, mulți populiști sau autiști. El a arătat totuși că există un management al relațiilor prin crize: creezi o criză, apoi o rezolvi și atunci relațiile internaționale se așează pe baze mai solide.

”Nu cred că există nici un interes nici în partea Rusiei, nici în NATO, pentru un război cu Rusia, indiferent despre ce război vorbim”, a spus răspicat Severin.

Sancțiunile economice sunt tot o formă de agresiune

Severin arată însă că sancțiunile economice sunt acte de război, pentru că în mod normal ele sunt stabilite de un judecător neutru și care judecă drept și impune sancțiuni celor care le merită. Or, când una dintre părți le impune, nu despre sancțiuni vorbim, ci despre agresiuni, explică Severin.

De asemenea, războiul e și economic, și psihologic, iar acum asistăm la un război psihologic, dar acesta poate duce spre o soluționare a crizei, după cum se poate și scăpa de sub control și să ne trezim într-un război pe care nimeni nu și-l dorește, a adăugat diplomatul.

Despre declarațiile lui Mircea Geoană, Severin a spus că aceste declarații nu au absolut nici un fel de relevanță și i se par de un ridicol avansat: NATO nu face decât să demonstreze că nu are intenții agresive, o alianță cu intenții agresive nu face astfel de declarații, și din acest punct de vedere este păcat să ducem în lume astfel de amenințări juvenile, pentru că cineva chiar ar putea să le ia în serios și ar fi mare păcat, a arătat Severin.

NATO nu are de ce să se implice în Ucraina

La întrebarea dacă va fi o tangență directă a NATO cu Ucraina, Severin a răspuns că NATO nu are nici o tangență juridică, nici o obligație față de Ucraina și nu are de ce să se implice cu Ucraina.

Potrivit lui Severin, NATO are un tratat care îi fixează obiectul de activitate și din acest punct de vedere el trebuie să se mențină în cadrul acestuia.

Nu este în interesul celor din NATO lor sa încerce să internaționalizeze problemele Ucrainei, care sunt ale Ucrainei și trebuie rezolvate de Ucraina, de forțele politice din Ucraina, de ucraineni, nu avem noi a ne ocupa de rezolvarea acestor probleme pentru că riscăm să agravăm situația în loc să o calmăm, a precizat Severin.

El a arătat că nu furnizând părților în conflict arme stingem conflictul, ci încetând astfel de gesturi ( cu referire la înarmarea Ucrainei de către Vest).

Severin a amintit de formatul de negociere de la Minsk, spunând că trebuie respectat, iar dacă nu e eficient, cei care l-au creat pot să încerce să îl amelioreze. De asemenea, a amintit Severin, este și OSCE implicat, Ucraina este membră, ar fi foarte bine ca OSCE să își ofere sprijinul.

Finlandizarea și federalizarea Ucrainei

Despre relația Ucrainei cu Rusia, Severin a atras atenția că aici sunt probleme istorice, structurale, sistemice, și că finlandizarea și federalizarea sunt soluțiile pentru ca Ucraina să își păstreze integritatea teritorială și liniștea și să rămână în siguranță,

Fiecare stat are dreptul să opteze pentru orice, dar plătește costurile și nu obligă alte state la opțiuni, a atras diplomatul atenția.

El a reiterat faptul că toată lumea știe că Ucraina nu va fi primită în NATO în cursul vieții noastre și există suficiente motive în acest sens, cum ar fi faptul că în NATO intră țări care întăresc securitatea, furnizori de securitate, în timp ce Ucraina est consumator de securitate. NATO nu primește asemenea țări, pentru că nu așa poate să întărească securitatea membrilor săi.

Despre retragerea trupelor, Adrian Severin a spus că nici nu trebuie să discutăm lucrul acesta în manieră publică, Rusia a cerut, ne așezăm la masă și negociem cât e necesar, a prezentat el cum se procedează în diplomație.

Iar ca negocierile să aibă aer de seriozitate, nu trebuie să se facă prin presă, acest lucru e neserios, arată că de fapt NATO amenință pentru că nu poate face altceva, iar amenințările irită și încurajează eventuale gesturi ostile, se dă sentimentul că ești slab și că, dacă apare vreun atac, acela poate fi încununat de succes.

”Hai să negociem echilibrul de forțe, vom vedea care poate fi soluția. Au mai fost asemenea probleme în trecut și pot fi rezolvate. Nu știu la ce ajută o aglomerare prea mare de forțe în România pentru că nu cred că suntem expuși unui atac”, a mai spus Severin.

El și-a manifestat speranța că această confruntare nu va avea loc pentru că nu e în interesul nimănui. Interesul este ca, de pe pozițiile noastre europene, în care includ și cultura rusă, să negociem o ordine nouă pentru că cealaltă este depășită, a adăugat Adrian Severin.