Analize și opinii
Materiale de analiză și opinii

Ce conține tratatul militar România-Ucraina, denunțat ca fiind periculos de Diana Șoșoacă

© Photo : Președintele RomânieiÎntrevederea bilaterală cu Președintele Ucrainei, domnul Volodâmâr Zelenski
Întrevederea bilaterală cu Președintele Ucrainei, domnul Volodâmâr Zelenski - Sputnik Moldova-România, 1920, 23.01.2022
Urmăriți-ne pe
НовостиTelegram
Diana Șoșoacă a criticat dur Acordul din 5 septembrie 2020 între Guvernul României și Cabinetul de Miniștri al Ucrainei privind cooperarea în domeniul tehnico-militar, dar ce conține el?
BUCUREȘTI, 23 ian – Sputnik. Acordul din 5 septembrie 2020 între Guvernul României și Cabinetul de Miniștri al Ucrainei privind cooperarea în domeniul tehnico-militar a fost ratificat prin Legea nr. 199 din 16 iulie 2021, publicată în Monitorul Oficial, Partea I, nr. 712 din 19 iulie 2021.
Conținutul acestui Acord aprobat prin Lege a devenit de mare actualitate în contextul creșterii tensiunilor din Ucraina.

Acordul dintre România și Ucraina privind cooperarea în domeniul tehnico-militar

Acordul arată că Guvernul României și Cabinetul de Miniștri al Ucrainei, denumite în continuare „părți“, dorind să beneficieze de avantajele cooperării pe termen lung, bazate pe respect reciproc, încredere și luarea în considerare a intereselor fiecărei părți, respectând scopurile și principiile Cartei Națiunilor Unite, dorind să asigure condițiile favorabile pentru dezvoltarea domeniului tehnico-militar, exprimându-și interesul pentru organizarea cooperării având la bază folosirea celor mai bune realizări ale cercetării și ale rezultatelor tehnice în domeniul industriei de apărare, au convenit asupra mai multor articole.
Astfel, Articolul 1 precizează domeniile cooperării, iar alineatul 1 detaliază:
Părțile vor încuraja și sprijini, potrivit legislațiilor naționale, întreprinderile, instituțiile și agenții economici, denumite în continuare „întreprinderi“, din România și Ucraina în realizarea cooperării în domeniul tehnico-militar în următoarele domenii:
– achiziția de armament și de tehnică militară în cadrul proiectelor comune și producția de armament și de tehnică militară, la cererea uneia dintre părți;
– furnizarea de armament, tehnică militară și de alte echipamente în scopuri tehnico-militare;
– reparația și modernizarea armamentului, tehnicii militare și furnizarea altor servicii în domeniul tehnico-militar;
– vânzarea de licențe de producție a armamentului și a tehnicii militare, asigurând sprijinul tehnic în producția lor;
– activitatea comună de cercetare și dezvoltare în domeniul tehnico-militar și schimb de rezultate ale unei astfel de activități;
– schimbul de informații și de experiență în standardizarea, codificarea, controlul calității tehnicii militare în cadrul programelor comune ale cooperării în domeniul tehnico-militar, în conformitate cu legislația în vigoare.
Acordul arată la art. 1 alin. 2 că părțile pot conveni cooperarea și în alte domenii de interes reciproc, iar articolul 3 precizează: conținutul și formele cooperării în domeniile sus-menționate vor fi aprobate de autoritățile competente ale părților prin încheierea de înțelegeri și protocoale adiționale.
Așadar, ar putea exista și părți mult mai concrete și mai precise ale acestui acord, dar ele sunt ascunse prin înțelegeri și protocoale adiționale.
Articolul 2 stabilește, în schimb, autoritățile competente pentru aplicarea prevederilor acordului și care sunt următoarele:
– pentru partea română - Ministerul Economiei;
– Ministerul Apărării Naționale;
– Ministerul Afacerilor Externe;
– pentru partea ucraineană: - Ministerul Apărării;
– Ministerul Dezvoltării Economice, Comerțului și Agriculturii din Ucraina.

Cu ce se ocupă Comisia mixtă româno-ucraineană de cooperare tehnico-militară

De asemenea, în scopul aplicării prevederilor prezentului acord, părțile înființează Comisia mixtă româno-ucraineană de cooperare tehnico-militară, denumită în continuare „Comisia“, care va cuprinde nu mai mult de 7 reprezentanți ai fiecărei părți, iar regulamentul de funcționare al Comisiei va fi adoptat la prima reuniune a acesteia.
În Acord se arată că această Comisie se întrunește anual, alternativ, în România și Ucraina, iar partea gazdă prezidează lucrările Comisiei mixte și asigură secretariatul.
Articolul 3 arată obligațiile părților, și anume că în aplicarea prevederilor prezentului acord toate activitățile economice ale întreprinderilor vor fi realizate în baza înțelegerilor/protocoalelor adiționale și/sau contractelor care vor fi încheiate între subiectele cooperării tehnico-militare ale părților.
Se merge până la a spune că nicio parte nu va vinde sau furniza unei terțe părți armament, tehnică militară, tehnologii și documentație tehnică privind producția acestora, precum și orice informații și materiale obținute sau primite în cadrul oferit de prezentul acord, fără consimțământul scris preliminar al celeilalte părți. Această precizare indică însă și conținutul posibil al schimburilor dintre România și Ucraina.
Articolul 4 precizează și cum se realizează Protecția informațiilor, și anume conform prevederilor Acordului dintre Guvernul României și Cabinetul de Miniștri al Ucrainei privind protecția reciprocă a informațiilor clasificate, semnat la București la 22 octombrie 2013.
Militari britanici - Sputnik Moldova-România, 1920, 21.01.2022
Internaţional
UK trimite în Ucraina militari din trupele speciale de elită

Prevederile prezentului acord nu vor fi folosite împotriva intereselor altor state?

Interesant este și Articolul 5 care definește obligațiile părților decurgând din alte acorduri internaționale și care arată că prevederile prezentului acord nu vor afecta drepturile și obligațiile părților rezultând din alte acorduri internaționale la care acestea sunt părți și nu vor fi folosite împotriva intereselor altor state. Dar oare acordul România-Ucraina nu poate fi folosit împotriva Rusiei, încălcându-și astfel propriile prevederi?
Merită menționat și articolul 8 care arată că prezentul acord se încheie pe o perioadă de 5 ani și va fi în mod automat prelungit pe noi perioade de 5 ani, dacă niciuna dintre părți nu notifică, în scris, cu cel puțin 6 luni înaintea expirării perioadei de valabilitate, despre intenția sa de încetare a valabilității acestuia.
Dmytro Kuleba - Sputnik Moldova-România, 1920, 08.09.2020
Politică
Ministru ucrainean de Externe sfidează statul român la București
Acordul a fost semnat la București la 5 septembrie 2020, din partea Guvernului României, de către Nicolae-Ionel Ciucă, pe atunci ministrul apărării naționale, iar pentru Cabinetul de Miniștri ai Ucrainei a fost semnat de Andrii Taran, ministrul apărării din această țară.

Cum a reacționat Diana Șoșoacă la tratatul tehnico-militar dintre România și Ucraina

Senatoarea Diana Iovanovici-Șoșoacă a avut curajul să critice la scenă deschisă, încă dinainte de a fi votată, Legea nr.199/2021 pentru ratificarea Acordului dintre Guvernul României şi Cabinetul de Miniştri al Ucrainei privind cooperarea în domeniul tehnico-militar, semnat la Bucureşti la 5 septembrie 2020.
În discursul ținut la dezbaterea proiectului, senatoarea a avertizat cu privire la consecințele nefaste ale acestui tratat, iar acum previziunile ei își dovedesc pertinența
Astfel, pe 22 iunie 2021, senatoarea Diana Iovanovici-Șoșoacă arăta că “aparent avem de-a face cu o înţelegere inofensivă între două state vecine. În realitate, acest acord care se încearcă a se încheia de vreo 20 de ani, nu ştiu ce ne-a apucat acum, are o bătaie mult mai lungă”.
Șoșoacă atrăgea atunci atenția că România, care este stat NATO, nu are vreun motiv să încheie un acord de “no combat” cu Ucraina pentru că una dintre condiţiile pe care a trebuit să le îndeplinească la intrarea în NATO a fost să aibă tratate de bună vecinătate cu toate statele vecine, deci cu Ucraina există un tratat de bună vecinătate.
Diana Șoșoacă - Sputnik Moldova-România, 1920, 20.01.2022
Analize și opinii
România ”carne de tun?” - Diana Șoșoacă a votat împotriva tratatului militar cu Ucraina

Care este pericolul ascuns în Tratatul cu Ucraina

”Noul acord pe care îl discutăm acum are un alt sens. Ucraina nu ne poate garanta nicio susţinere în cazul în care România ar fi atacată de un stat inamic – un caz ipotetic, evident. În schimb, noi garantăm Ucrainei susţinerea militară a României în situaţia în care acest stat ar fi atacat”, a spus Șoșoacă.
Diana Șoșoacă a arătat atunci că prin acest tratat România este ”carne de tun”:
”Nici nu vreau să îmi închipui ce s-ar întâmpla în cazul în care Ucraina ar fi atacată de Rusia iar noi am fi obligaţi să ne luptăm cu Rusia! Până ajunge NATO aici, cred că ne spulberă de pe faţa pământului. Consider că ar trebui să ne mai gândim la semnarea acestui Tratat, având în vedere situaţia geopolitică la acest moment.”, a cerut atunci senatoarea Șoșoacă respingerea tratatului tehnico-militar.
Forțele militare ale Ucrainei - Sputnik Moldova-România, 1920, 21.01.2022
Analize și opinii
SUA planifică să lupte cu Rusia până la ultimul ucrainean

Cum au votat PSD, PNL, USR și UDMR

Toate partidele din Parlament, cu excepția AUR, au votat tratatul tehnico-militar cu Ucraina, atât în Camera Deputaților, cât și în Senat. La votul împotriva tratatului s-a remarcat Diana Șoșoacă la Senat, iar la Cameră au votat împotrivă, spre deosebire de partidele din care făceau parte, deputatul PSD Daniel Ghiță și deputatul PNL Daniel Gheorghe.
AUR a votat împotrivă și la Cameră și la Senat. În rest, au mai fost doar câteva abțineri, iar votul a fost covârșitor în favoarea tratatului criticat de Șoșoacă.
Astfel, proiectul a fost adoptat de Camera Deputaților cu voturi pentru 265, contra 30 și abțineri 5 (toate de la PSD).
La Senat, au fost voturi pentru 116, contra 13 și o singură abţinere, tot de la PSD.
Astfel, după promulgarea de către Klaus Iohannis, Acordul între Guvernul României şi Cabinetul de Miniştri al Ucrainei privind cooperarea în domeniul tehnico-militar a devenit Legea nr.199/16.07.2021 publicatã în M.O. nr.712/19.07.2021.
Diana Șoșoacă și Ana Birchall - Sputnik Moldova-România, 1920, 22.01.2022
Analize și opinii
Senatoarea Șoșoacă arată cât rău a făcut Ucraina: Acum vă faceți griji pentru ucrainieni?
Fluxul de știri
0