Iohannis susține descurajarea Rusiei și vrea mai mulți militari SUA în România

Iohannis a vorbit despre necesitatea continuării acțiunilor NATO de descurajare a Rusiei și despre creșterea prezenței militare în România.

Președintele României, Klaus Iohannis, a vorbit, la întâlnirea anuală cu șefii misiunilor diplomatice acreditați la București despre necesitatea continuării acțiunilor NATO de descurajare a Rusiei și despre creșterea prezenței militare în România.

Aceste mesaje au fost transmise pe fundalul dialogului dintre Rusia și NATO care au loc pe 12 ianuarie privind securitatea în regiune și extinderea NATO spre Est.

Klaus Iohanis a declarat că pentru România este importantă consolidarea prezenței militare a SUA în țară.

„Rămâne un obiectiv important și creșterea prezenței militare americane în România”, a spus șeful statului român.

El și-a exprimat îngrijorarea privind evoluțiile din Vecinătatea Estică și regiunea Mării Negre și activitatea „trupelor ruse” în regiune.

„Suntem, în mod firesc, preocupați de situația de securitate din vecinătatea noastră, generată de desfășurarea masivă a trupelor ruse în proximitatea Ucrainei, și de implicațiile acesteia pentru stabilitatea euroatlantică”, a spus Iohannis.

Liderul de la Cotroceni a spus că susține acțiunile duale ale NATO vizavi de Rusia - de descurajare și dialog.

„Din perspectiva noastră, abordarea duală a NATO privind Rusia, pe care am susținut-o constant, trebuie să constea atât în măsuri ferme și credibile de descurajare, cât și în deschiderea, pe această bază, pentru dialog”.

El a mai menționat că este inacceptabilă folosirea forței. și e nevoie de continuarea acțiunilor NATO de descurajare pe Flancul Estic al Alianței și în Marea Neagră.

„Susținem, totodată, necesitatea continuării consolidării posturii aliate de descurajare și apărare în mod coerent și cuprinzător pe întregul Flanc Estic, inclusiv și în special în regiunea Mării Negre”.

Klaus Iohannis a mai accentuat că la următorul summit al NATO, care se va desfășura la Madrid în luna iunie, va fi adoptat un nou concept strategic al Alianței de „adaptare la noile provocări”.

„Într-un cadru mai larg, Summitul NATO de la Madrid, din luna iunie, va reprezenta punctul culminant pentru adoptarea unor decizii-cheie pentru viitorul Alianței. Principala decizie va privi noul Concept Strategic al NATO, prin care Alianța va continua adaptarea la noile provocări și își va consolida profilul”, spus președintele României.

Consiliul Rusia - NATO

Astăzi are loc reuniunea Consiliului NATO-Rusia, care se desfășoară la sediul Alianței Nord-Atlantice de la Bruxelles.

Întâlnirea continuă negocierile dintre Rusia și Statele Unite privind garanțiile de securitate, care au avut loc în perioada 9-10 ianuarie la Geneva. Se așteaptă ca părțile să încerce să discute despre preocupările reciproce. Evenimentul este planificat să dureze aproximativ trei ore.

Mâine vor avea loc consultări pe platforma de la Viena a Organizației pentru Securitate și Cooperare în Europa (OSCE).

La sfârșitul anului 2021, Rusia a publicat proiecte de acorduri cu Statele Unite și acorduri cu NATO privind garanțiile de securitate. Moscova, în special, le cere ca parteneri săi occidentali să renunțe la extinderea în continuare a Alianței spre Est, la aderarea Ucrainei la Blocu și la crearea de baze militare în țările post-sovietice.

Comentariul analistului militar rus Alexandr Hrolenko

Alianța Nord-Atlantică a abordat negocierile cu Rusia într-o stare de „unitate și consens larg” în opoziția cererilor Moscovei, ceea ce înseamnă lipsa efectivă a capacității de negociere a „partenerilor”. Și promite un al doilea blocaj politic (după întâlnirea ruso-americană din 10 ianuarie). Evident, Occidentul nu și-a dat seama cât de serios intenționează Rusia să asigure securitatea și viața pașnică a cetățenilor săi.

Nu ar trebui să existe o nouă expansiune a NATO, prezența trupelor și a armelor americane (inclusiv a instalațiilor de apărare antirachetă) și a manevrelor Pentagonului în Europa de Est - aceasta este principala cerere a Moscovei în dialogul militaro-politic cu Statele Unite și „instrumentele” hibride ale acestora (NATO și OSCE). Proiectul de acord rusesc privind garanțiile de securitate dintre Federația Rusă și Statele Unite pare mai detaliat și mai structurat. Rețineți că acesta nu este un „meniu de restaurant” din care puteți alege articole individuale (care vă convin). Rusia este pregătită să-și asume obligații și garanții similare.

Cu toate acestea, americanii nu sunt pregătiți. Buletinul Casei Albe din 10 ianuarie reflecta „zonele din care SUA nu se vor clinti”, adică „nimic despre Europa fără Europa”, iar progresul este posibil doar „în condiții de detensionare”. Washingtonul a respins categoric cererea Moscovei de a reduce NATO „la granițele din 1997”. Subsecretarul de stat al SUA Wendy Sherman a spus că probleme complexe, cum ar fi controlul armelor, necesită negocieri îndelungate.

Deplasarea săgeților către aliații europeni și Ucraina, care în domeniul militar sunt în întregime dependente de Washington, arată ca o manevră tactică a Statelor Unite - cu scopul de a devia de la decizii și responsabilitate. Evident, americanii pur și simplu prelungesc timpul necesar pentru aprovizionarea suplimentară cu arme și redistribuirea trupelor NATO în Ucraina. Permiteți-mi să vă reamintesc că asistența militară acordată de Washington regimului de la Kiev în 2014-2021 a depășit 2 miliarde de dolari, încă 300 de milioane de dolari sunt așteptate în 2022.

De ce, atunci, Rusia ar avea nevoie de întâlniri fără rezultat (ținând cont de discuțiile cu americanii de luni), întâlnirea cu NATO pe 12 ianuarie și cu OSCE pe 13 ianuarie? După ce SUA și NATO au respins interacțiunea constructivă cu Federația Rusă și au creat un sistem de garanții reciproce de securitate - în favoarea încrederii de sine (exclusivitatea americană) și extinderea în continuare a alianței spre est (în detrimentul Georgiei și Ucrainei) - responsabilitatea pentru dezvoltarea ulterioară a evenimentelor (escaladarea militară) revine exclusiv Occidentului colectiv.

Într-un scenariu negativ, toate țările din Europa de Est se vor găsi în prima linie a operațiunilor militare ale NATO cu Rusia, dar cele „de bază” cu poziții de lovitură, inclusiv România, vor avea de suferit într-o mai mare măsură. Desigur, va fi atinsă și Moldova, care este integrată într-un parteneriat cu Alianța Nord-Atlantică, care este distructiv pentru securitatea țării.