BUCUREȘTI, 14 apr – Sputnik. Din ce în ce mai bune sunt dialogurile între fostul ministru de Externe Adrian Severin și fostul deputat Cozmin Gușă, revenit la vechea pasiune de ziarist.
Gușă realizează o excelentă emisiune la postul GOLD FM, transmis și online.
Săptămâna trecută, Severin a abordat într-un registru extrem de logic, informat și curajos tema ardentă a momentului, situația din Ucraina și tensiunile cu Rusia, în contextul implicării SUA și NATO.
”Tema discuției: despre liderii slabi care vor să pară puternici, exportul crizelor și felul în care slugărnicia trădătoare implică România în războiul altora”, notează Adrian Severin.
Fostul șef al diplomației românești pune cel mai important accent, acela al situației României, în contextul totalei subordonări a țării noastre față de interesele și ambițiile de peste ocean.
Emisiunea durează circa 40 de minute și merită urmărită integral, de aceea voi extrage doar câteva idei enunțate de Adrian Severin.
- ”Suntem într-un război al declarațiilor. Personal, eu cred că în spatele acestor declarații belicoase nu se găsește o dorință reală de confruntare, cel puțin între principalii actori. Nu cred că cineva la Moscova, sau cineva la Washington, sau cineva la Berlin sau la Paris își dorește să se ajungă la o confruntare deschisă între cei pe care i-am menționat prin menționarea capitalelor lor. Sigur, prin intermediari – și România se califică perfect pentru acest rol, și Ucraina, alt intermediar – este posibil”.
- ”Avem de-a face cu o sumă de lideri slabi. Președintele Ucrainei este un lider slab, președintele Statelor Unite, actualul președinte al Statelor Unite, în ciuda puterii obiective atașate funcției sale și care este consecința obiectivă a statului pe care-l conduce, dar în acest stat el este un președinte slab. Este un președinte slab în sine, și este un președinte slab în raportul de putere dintre el, dintre capacitatea lui de manevră și problemele pe care societatea americană i le ridică”.
- ”O societate americană încă alertată de o slabă eficiență a gestionării crizei covidului 19, o societate americană infectată de ură, ca și societatea românească, de altfel, o societate americană dezbinată, o societate americană rătăcită pe potecile unui dogmatism cultural care se manifestă în forme extreme. Este, de asemenea, o societate americană care redescoperă conflictele rasiale, conflictele etnoculturale”.
- ”Ucraina are și ea o problemă internă gravă, este cea care se reflectă sau care este reprezentată de războiul civil care durează de șapte ani. Gândiți-vă că nici măcar o țară hiperprosperă din punct de vedere economic nu rezistă la un război de șapte ani. Darămite o țară care are importante probleme economice și sociale”.
- ”Ce se întâmplă cu conducătorii slabi care vor să arate puternici? Declanșează războaie. Toți. Este o regulă și de aceea am repetat-o, care trebuie să rămână vie în memoria tuturor celor care privesc de jur împrejur și vor să vadă ce se întâmplă cu ei. Avem de-a face cu conducători slabi și în același sens putem să vorbim și despre conducătorii de la Berlin sau conducătorii de la Paris, toți sunt conducători slabi”.
- ”La Moscova, la Beijing - acolo avem conducători puternici”.
- ”România are conducători foarte slabi, la rândul ei, dar vorbeam de state. Adică de state care există nu vorbeam de state eșuate. Aici la categoria state eșuate se apropie, candidează cu mari șanse Ucraina. Dar România deja a câștigat premiul, nu se pune problema”.
- ”Dacă pe plan intern și puterile orientale, să spunem, Euro-Asiatice, mă refer aici la China și Rusia, au probleme și desigur că problemele acestea pot să trezească tentația de a fi exportate, ele au în schimb conducători puternici, nu conducători slabi care vor să pară puternici. Și din acest motiv, acești conducători ținând în mână, după metode mai mult sau mai puțin asemănătoare principilor sau mecanismelor democratice occidentale, dar ținând în mână, potrivit tradițiilor lor, și potrivit nevoilor lor, procesele socio-politice din țările respective, nu țin neapărat să meargă la război”.
- ”Deci, din punctul acesta de vedere, oricât de mulți dintre noi iubesc Occidentul, iubesc America, iubesc Germania, Franța ș.a.m.d., trebuie să vedem că pericolul războiului există acum - sau vine acum, sau se cantonează acum - mai mult în Vestul Euroatlantic, decât în Estul Euroasiatic”.
- ”China în primul rând și Rusia în al doilea rând, care sunt doritoare să păstreze status quo-ul, dar să păstreze status quo-ul în condițiile în care nu mai sunt dispuse să accepte automat și fără comentarii ordinea pe care a creat-o America, în primul rând, după cel de-Al Doilea Război mondial și după terminarea Războiului Rece”.
- ”În timp ce Rusia și China, în ciuda faptului că ar putea fi tentate să-și rezolve anumite probleme prin complicarea lor, prin amplificarea crizei, ele au timpul să aștepte, nu-i o problemă”.
- ”Rusia și-a luat Crimeea înapoi, Rusia a realizat o – să spunem așa – normalizare din punctul ei de vedere geopolitică a Caucazului de Sud, Rusia a reușit să realizeze o relație cordială sau în orice caz de cooperare eficientă cu Turcia, extrăgând în mare măsură Turcia din sistemul NATO și făcînd din Turcia un aliat problemă a NATO, deci Rusia, deocamdată, poate să aștepte liniștită evoluție care s-o ducă unde dorește probabil să ajungă, și anume spre gurile Dunării”.
- ”În schimb, Ucraina nu prea mai poate aștepta pentru că ea este în plină criză internă care se accelerează”.
- ”Statele Unite nici ele nu mai pot aștepta prea mult, și ele sunt mult mai grăbite pentru că se amplifică rivalitatea, competiția sistemică cu China și în acest timp ele nu au rezolvată problema Ucrainei unde sunt în continuare blocate. Nu pot să abordeze relația cu China în mod suficient de eficient atâta timp cât nu și-au normalizat relațiile cu Rusia, sau nu au o relație cât de cât onorabilă cu Rusia și eficientă cu Rusia, dar o asemenea înțelegere nu se poate realiza înainte de a se rezolva problema ucraineană”.
- ”În timp ce Occidentul trebuie să se grăbească fiind sub presiunea timpului, Orientul este încă în parametrii rezonabili sub aspectul timpului. Iată din nou de ce putem spune că principalul pericol vine din Occident la ora actuală și nu din Orient”.
- ”Dacă s-ar ajunge ca să se apese pe accelerație în Ucraina, să spunem, pentru că acolo pare punctul cel mai fierbinte în acest moment, se poate, într-adevăr activa raportul, sau se poate activa alianța dintre Rusia și China de care vorbeai înainte, în cadrul Organizației de la Shanghai care este un fel de NATO Euro-Asiatic și în această situație s-ar putea să vedem față în față statele NATO și statele de care am vorbit, în special Rusia și China”.
- ”Când toți sunt în drept sau se consideră în drept să facă ceva, războiul este gata”.
- ”Toată lumea își plimbă trupele pe propriul teritoriu, acolo unde nimeni nu poate să condamne că lucrul se întâmplă. Se condamnă, dar nu poți să spui că n-au dreptul”.
- „Sunt trimiși la înaintare tot felul de pioni, așa cum este România, și în acest sens trebuie spus că s-a întâmplat un eveniment semnificativ în ultimele zile. Și anume încheierea la foc rapid a Acordului tehnico-militar dintre Ucraina și România”.
- ”Eu m-am uitat în tratatul de bază dintre Ucraina și România și acolo există cu privire la cooperarea în plan militar doar o singură frază în care se spune că: „În ceea ce privește cooperarea în plan militar se vor încheia acorduri separate între guvernele țărilor respective, după nevoie”. La data la care acest tratat a fost încheiat România nu era membră a NATO. Astăzi, ea este membră NATO și nu poate să încheie acorduri militare care să contravină politicii NATO”.
- ”NATO este o organizație defensivă, politico-militară cu caracter defensiv. Ne-am dus acolo ca să ne apărăm, să ne consolidăm securitatea. Și există și-a existat un principiu fundamental: ceea ce facem, orice acțiune în care ne angajăm este menită să ne mărească securitatea și nu s-o diminueze. Ori eu, când în calitate de stat membru NATO, bineînțeles la indicația SUA, indicație greșită, fără îndoială, inoportună, periculoasă, închei un acord tehnico-militar, chiar un acord care să zicem e benign și privește cooperarea noastră în repararea tancurilor ucrainene, eventual le reparăm motoarele”.
- „În condițiile în care acest aport tehnic sprijină implicarea Ucrainei într-un război (…), în momentul acela eu m-am poziționat pe amplasamente ostile față de alt stat, Rusia, și în felul acesta am mărit insecuritatea Alianței Nord-Atlantice. De aceea se cerea noi membrilor să n-aibă probleme litigioase cu vecinii lor. Pentru ca să nu aducă problemele acestea în cadrul Alianței. Ori noi acum, din interiorul Alianței, ne asociem cu state care au probleme litigioase cu vecinii lor, și încă ce vecini, puteri regionale, puteri globale, mărind astfel insecuritatea Alianței”.
- ”Ce facem noi aici? Toată strategia noastră, nu e vorba de sentimente, că-i iubim sau îi antipatizăm pe ucraineni, că-i iubim sau îi antipatizăm pe ruși, asta nu contează. Noi iubim securitatea noastră, este singurul nostru obiectiv, este singurul nostru scop legitim. Și indiferent ce se întâmplă în afară noi securitatea noastră, siguranța noastră, capacitatea noastră de apărare împotriva unei eventuale agresiuni trebuie să le mărim, iar nu să ne băgăm în calea unui agresor în ideea că în felul acesta promovăm niște agende care nu sunt ale Alianței, sunt ale unor membri ai Alianței. Și aceste agende geopolitice nu coincid cu interesele României”.
- ”Noi suntem loiali, parteneri strategici ai Statelor Unite ale Americii. Dar asta înseamnă că suntem obligați să fim alături de americani atâta timp cât interesele noastre strategice și ale lor sunt comune. Altminteri despre ce parteneriat strategic mai vorbim? Ori în acest moment interesele noastre strategice nu sunt acelea de a susține un stat vecin într-o confruntare, poate fi și justă cu un alt stat terț”.
- ”Noi trebuie să încercăm să ne respectăm statutul de aliați în NATO ceea ce înseamnă să ne mărim securitatea și stabilitatea și nu să le diminuăm și împreună cu acestea să încercăm într-adevăr să calmăm lucrurile la frontierele noastre, la frontierele NATO nu luând partea unuia sau a celuilalt, ci încercând să-i aducem pe toți, ca să folosesc o formulă spusă tot de domnul Lavrov zilele trecute „Să-i aducem pe toți cu picioarele pe pământ””.
- ”Nu cred că cineva ne va ataca din Vest sau din Est dacă noi ne vom comporta așa cum trebuie să se comporte un stat suveran și dacă noi vom apăra cu decență și inteligență, cu fermitate strategică și cu flexibilitate tactică, interesele naționale. Că doar nu ne ascundem că avem interese și nu este nici de rușine să le apărăm, ci să le afirmăm”.
- ”După părerea mea, dacă nu am avea suflet de slugă, putem să ne afirmăm suveranitatea și sunt convins că și Statele Unite, și Rusia, și Germania, și Ucraina, și toți ceilalți vor accepta acest lucru”.
- ”Nu trebuie să fim teribiliști, sigur nu trebuie să jignim pe nimeni, să ofensăm pe nimeni, să agresăm nici măcar verbal pe nimeni, trebuie să fim rezonabili, trebuie să fim respectuoși față de interesele celorlalți, trebuie să ne definim interesele noastre atât în vecinătatea Estică cât și în vecinătatea Vestică, atât în zona Euro-Atlantică cât și în zona Euro-Asiatică. Să definim aceste interese în contextul alianțelor noastre și să le afirmăm”.
- ”Nu ne putem purta și ar fi o prostie să ne comportăm ca o superputere pentru că nu suntem o superputere, dar nu suntem nici atât de slabi încât să trebuiască să vorbim numai din poziția în genunchi, sau mai bine zis să tăcem din poziția în genunchi”.
- ”Trebuie să fie foarte clar: în regiunea în care se află România nu se poate câștiga absolut nimic împotriva României. Nimeni nu poate câștiga nimic împotriva României în această regiune. Nu suntem atât de tari încât să câștigăm noi războaiele cu ceilalți, dar nu suntem nici atât de slabi încât ceilalți să câștige războaiele cu noi. Dacă înțelegem să ne apărăm pozițiile. Din această perspectivă cred că trebuie evaluăm și șansele noastre și posibilitățile noastre sau obligațiile noastre de atitudine”.
Întregul transcript îl puteți citi pe pagina web a lui Cozmin Gușă.
Mai jos puteți urmări înregistrarea emisiunii, dialogul Cozmin Gușă – Adrian Severin.
