BUCUREȘTI, 19 dec – Sputnik. Ministrul Justiţiei, Stelian Ion a trimis două adrese către Parlament, prin care legislativului să se implice în implementarea recomandărilor GRECO, dar și şi să comunice acţiunile întreprinse până pe 29 februarie, „pentru a putea fi valorificate cu prilejul reuniunii plenare a GRECO care va avea loc în perioada 22 - 26 martie”.
De asemenea, Stelian Ion arată că au fost transmise asemenea adrese în 2019 şi în noiembrie 2020 către Parlament, dar Ministerul Justiţiei nu a primit răspuns.
”GRECO a constatat că România a implementat satisfăcător patru din cele treisprezece recomandări cuprinse în Raportul de evaluare, trei din celelalte recomandări sunt parţial implementate, iar şase rămân neimplementate - iar GRECO a concluzionat că nivelul de conformitate cu recomandările rămâne «global nesatisfăcător»”, se arată în documentul Ministerului Justiției.
În aceste condiții, ministrul USR face sugestii Legislativului, bazate pe practica altor state.
”Din totalul de 9 recomandări ale GRECO apreciate ca parțial implementate sau neimplementate, 7 vizează integritatea membrilor Parlamentului, propunem reevaluarea demersului de implicare a Parlamentului în implementarea recomandărilor restante”, transmite Stelian Ion.
Modelul Dana Gîrbovan – un exemplu de demnitate și cunoaștere
Spre deosebire de Stelian Ion, tânărul avocat constănțean ajuns ministru al Justiției, președinta Uniunii Naționale a Judecătorilor din România, șefa Curții de Apel Cluj, Dana Gîrbovan arăta, acum doi ani, că în privința GRECO ”cu o singura excepție, nici un stat nu a implementat satisfăcător toate recomandările”.
Excepția era Finlanda, iar situația era explicată de Dana Gîrbovan prin prisma faptului că ”aceste recomandări trebuie implementate într-un sistem de multe ori consolidat - ori trebuie armonizate cu alte reglementari existente - ori sunt situații în care statele argumentează de ce unele reglementari criticate de GRECO trebuie păstrate, tocmai pentru că nu există rețete șablon care sa fie impuse în toate statele”.
”Ca atare, a pretinde agresiv și a bate cu pumnul în masă pentru a implementa imediat și fără discuție niște recomandări GRECO relevă o necunoaștere crasă a modului în care aceste instituții funcționează în raport cu statele membre”, conchidea Dana Gîrbovan.
Mai mult, în privința României, Dana Gîrbovan judecătoarea sublinia că dacă raportul final GRECO include și ce a cuprins raportul ad-hoc din 2018 – ”care conținea o serie de erori juridice si faptice, precum și opinii ce preiau vădit subiectiv doar o parte din punctele de vedere existente la nivelul instituțiilor române” - cu atât mai mult ”acest raport trebuie analizat sistematic și expuse problemele pe care le conține”.
”Acest lucru trebuia făcut și în 2018, după publicarea raportului ad-hoc, și trebuie făcut în continuare de Ministerul Justiției, dacă cei ce conduc ministerul sunt interesați cu adevărat de problemele sistemului judiciar și rezolvarea lor”, scria președinta UNJR.
Dar, poate cel mai grav, președinta UNJR remarca un fapt îngrijorător: ”Modul în care GRECO face referire la protocoalele secrete dintre Parchetul General și SRI reflecta dezinteresul experților anti-corupție pentru ceea ce reprezintă, în realitate, cea mai mare amenințare la adresa independenței justiției din România în perioada post-comunistă: implicarea secretă a serviciilor de informații în actul de justiție”.
Astfel, Gîrbovan arată că ”referirea la protocoalele secrete este ascunsă discret într-o notă de subsol la următorul paragraf: "GRECO este preocupat de tensiunile politice continue în România în ceea ce privește reformele sistemului judiciar, cu consecințele sale potențial dăunătoare pentru combaterea corupției"”.
”GRECO nu amintește nici măcar într-o notă și despre alte protocoale ale SRI, cele cu CSM și Inspecția Judiciară, deși acestea au privit direct statutul și independența judecătorilor și, desigur, a procurorilor, a căror independență este în mod deosebit în atenția experților europeni”, arăta Dana Gîrbovan, în iulie 2019.
Oare Stelian Ion cunoaște aceste date prezentate de președinta UNJR? Sau poate cunoaște situația statelor UE pe baza raportului și recomandărilor GRECO? Iat-o, prezentată tot de Dana Gîrbovan.
1. Austria - raportul este confidențial.
2. Belgia - raportul este confidențial.
3. Bulgaria - raport adoptat la 23 iunie 2017 și publicat la 25 iulie 2017. ”Din 19 recomandări, 12 au fost implementate satisfăcător”.
4. Cehia - raport adoptat la 22 iunie 2018 și publicat la 28 februarie 2019. ”Nici una din cele 14 recomandări nu au fost implementate satisfăcător”.
5. Cipru - raport adoptat la 22 iunie 2018 și publicat la 6 septembrie 2018. ”Din 16 recomandări, 2 au fost implementate satisfăcător”.
6. Croația - raport adoptat la 7 decembrie 2018 și publicat la 29 ianuarie 2019. ”Din 11 recomandări, 5 au fost implementate satisfăcător”.
7. Danemarca - raport adoptat la 22 iunie 2018 și publicat la 12 septembrie 2018. ”Din 6 recomandări, una a fost implementată satisfăcător”.
8. Estonia - raport adoptat și publicat la 23 iunie 2017. ”Din 19 recomandări, 14 au fost implementate satisfăcător”.
9. Finlanda - raport adoptat și publicat la 23 iunie 2017. ”Toate cele 8 recomandări au fost implementate satisfăcător”.
10. Franța - raport adoptat la 22 iunie 2018 și publicat la 18 septembrie 2018. ”Din 11 recomandări, 4 au fost implementate satisfăcător”.
11. Germania - raportul este confidențial.
12. Grecia - raport adoptat la 18 octombrie 2017 și publicat la 1 martie 2018. ”Din 19 recomandări, 6 au fost implementate satisfăcător”.
13. Irlanda - raport adoptat la 22 iunie 2018 și publicat la 5 iulie 2018. ”Din 11 recomandări, 3 au fost implementate satisfăcător”.
14. Italia - raport adoptat la 7 decembrie 2018 și publicat la 13 decembrie 2018. ”Din 12 recomandări, 3 au fost implementate satisfăcător”.
15. Letonia - raport adoptat la 22 martie 2019 si publicat la 3 iunie 2019. ”Din 14 recomandări, 9 au fost implementate satisfăcător„.
16. Lituania - raportul este confidențial.
17. Luxemburg - raport adoptat la 22 martie 2019 și publicat la 26 martie 2019. ”Din 14 recomandări, 4 au fost implementate satisfăcător”.
18. Malta - raportul este confidențial.
19. Marea Britanie - raport adoptat la 24 martie 2017 si publicat la 10 noiembrie 2017. ”Din 8 recomandări, 7 au fost implementate satisfăcător”.
20. Olanda - raport adoptat la 23 martie 2018 și publicat la 14 iunie 2018. ”Din 7 recomandări, 3 au fost implementate satisfăcător”.
21. Polonia - raport adoptat la 22 iunie 2018 și publicat la 28 iunie 2018. ”Din 16 recomandări, 7 au fost implementate satisfăcător”.
22. Portugalia - raport adoptat la 21 iunie 2019 și publicat la 28 iunie 2019. ”Din 15 recomandări, una a fost implementata satisfăcător”.
23. Romania - raportul este confidențial.
24. Slovacia - adoptat la 22 martie și publicat la 26 martie 2019. ”Din 16 recomandări, 7 au fost implementate satisfăcător”.
25. Slovenia - raport adoptat la 23 martie 2018 și publicat la 5 iulie 2018. ”Din 19 recomandări, 14 au fost implementate satisfăcător”.
26. Spania - raportul este confidențial.
27. Suedia - raport adoptat la 18 octombrie 2017 și publicat la 24 octombrie 2017. ”Din 8 recomandări, 6 au fost implementate satisfăcător”.
28. Ungaria - raportul este confidențial.
