BUCUREȘTI, 4 iul - Sputnik, Dragoș Dumitriu. Într-o postare recentă, apreciata judecătoare Dana Gîrbovan, președinta Uniunii Naționale a Judecătorilor din România, demască interpretarea falsă și manipulatoare a concluziilor din rapoartele europene. Această interpretare este dată de cei șapte procurori care boicotează validarea șefei Secției speciale – SIIJ – în CSM.
Comentariul judecătoarei se intitulează ”Despre rapoartele GRECO și modalitatea de implementare a recomandărilor în statele europene”.
Judecătoarea se referă la scrisoarea celor șapte, prin care își justifică boicotul – ”lipsa de la lucrările Plenului CSM prin prisma unui raport GRECO, cerând publicarea imediată a acestuia”, lăsând să se înțeleagă că ”desființarea SIIJ operează automat, în baza recomandărilor unui raport GRECO încă nepublic”.
”Nici o prevedere din vreun regulament, convenție sau tratat european, după cum nici o practică a vreunui stat nu justifica o astfel de măsură și o astfel de concluzie, impusă imperativ si agresiv nu din afară, ci din interiorul țării”, scrie Gîrbovan, subliniind că e inadmisibil ”ca un raport GRECO să fie folosit în acest mod, pentru a bloca pur și simplu aplicarea unei legi în vigoare, ale cărei prevederi au trecut în mod repetat de filtrul CCR”.
Președinta UNJR promite că va publica în zilele următoare ”o serie de rapoarte GRECO privind alte state membre ale UE, pentru a înțelege cum funcționează implementarea rapoartelor GRECO, prin dialog constant cu autoritățile statului membru, prin evaluări reciproce, de-a lungul unor perioade lungi de timp” - și nicidecum prin ”constrângere sau șantaj”.
În analiza de față, președinta UNJR prezintă o situație pe state membre a ”modului în care au fost implementate recomandările GRECO rezultate în urma rundei a patra de evaluare "Prevenirea corupției cu privire la membrii Parlamentului, judecători și procurori”. O evaluare lansată în 1 ianuarie 2012, explică șefa UNJR.
O precizare interesantă: ”cu o singura excepție, nici un stat nu a implementat satisfăcător toate recomandările”.
Iată situația pe cele 28 de state a raportului și recomandărilor GRECO:
1. Austria - raportul este confidențial.
2. Belgia - raportul este confidențial.
3. Bulgaria - raport adoptat la 23 iunie 2017 și publicat la 25 iulie 2017. ”Din 19 recomandări, 12 au fost implementate satisfăcător”.
4. Cehia - raport adoptat la 22 iunie 2018 și publicat la 28 februarie 2019. ”Nici una din cele 14 recomandări nu au fost implementate satisfăcător”.
5. Cipru - raport adoptat la 22 iunie 2018 și publicat la 6 septembrie 2018. ”Din 16 recomandări, 2 au fost implementate satisfăcător”.
6. Croația - raport adoptat la 7 decembrie 2018 și publicat la 29 ianuarie 2019. ”Din 11 recomandări, 5 au fost implementate satisfăcător”.
7. Danemarca - raport adoptat la 22 iunie 2018 și publicat la 12 septembrie 2018. ”Din 6 recomandări, una a fost implementată satisfăcător”.
8. Estonia - raport adoptat și publicat la 23 iunie 2017. ”Din 19 recomandări, 14 au fost implementate satisfăcător”.
9. Finlanda - raport adoptat și publicat la 23 iunie 2017. ”Toate cele 8 recomandări au fost implementate satisfăcător”.
10. Franța - raport adoptat la 22 iunie 2018 și publicat la 18 septembrie 2018. ”Din 11 recomandări, 4 au fost implementate satisfăcător”.
11. Germania - raportul este confidențial.
12. Grecia - raport adoptat la 18 octombrie 2017 și publicat la 1 martie 2018. ”Din 19 recomandări, 6 au fost implementate satisfăcător”.
13. Irlanda - raport adoptat la 22 iunie 2018 și publicat la 5 iulie 2018. ”Din 11 recomandări, 3 au fost implementate satisfăcător”.
14. Italia - raport adoptat la 7 decembrie 2018 și publicat la 13 decembrie 2018. ”Din 12 recomandări, 3 au fost implementate satisfăcător”.
15. Letonia - raport adoptat la 22 martie 2019 si publicat la 3 iunie 2019. ”Din 14 recomandări, 9 au fost implementate satisfăcător„.
16. Lituania - raportul este confidențial.
17. Luxemburg - raport adoptat la 22 martie 2019 și publicat la 26 martie 2019. ”Din 14 recomandări, 4 au fost implementate satisfăcător”.
18. Malta - raportul este confidențial.
19. Marea Britanie - raport adoptat la 24 martie 2017 si publicat la 10 noiembrie 2017. ”Din 8 recomandări, 7 au fost implementate satisfăcător”.
20. Olanda - raport adoptat la 23 martie 2018 și publicat la 14 iunie 2018. ”Din 7 recomandări, 3 au fost implementate satisfăcător”.
21. Polonia - raport adoptat la 22 iunie 2018 și publicat la 28 iunie 2018. ”Din 16 recomandări, 7 au fost implementate satisfăcător”.
22. Portugalia - raport adoptat la 21 iunie 2019 și publicat la 28 iunie 2019. ”Din 15 recomandări, una a fost implementata satisfăcător”.
23. Romania - raportul este confidențial.
24. Slovacia - adoptat la 22 martie și publicat la 26 martie 2019. ”Din 16 recomandări, 7 au fost implementate satisfăcător”.
25. Slovenia - raport adoptat la 23 martie 2018 și publicat la 5 iulie 2018. ”Din 19 recomandări, 14 au fost implementate satisfăcător”.
26. Spania - raportul este confidențial.
27. Suedia - raport adoptat la 18 octombrie 2017 și publicat la 24 octombrie 2017. ”Din 8 recomandări, 6 au fost implementate satisfăcător”.
28. Ungaria - raportul este confidențial.
”Relevă o necunoaștere crasă a modului în care aceste instituții funcționează”
”In concluzie, cu o singura excepție (Finlanda, n.n.), nici un stat nu a implementat încă toate recomandările GRECO, deși vorbim de o evaluare lansată în urmă cu mai bine de 6 ani”, observă Dana Gîrbovan.
Cum se explică această situație? ”Prin prisma faptului ca aceste recomandări trebuie implementate într-un sistem de multe ori consolidat - ori trebuie armonizate cu alte reglementari existente”, explică judecătoarea, ori sunt ”situații în care statele argumentează de ce unele reglementari criticate de GRECO trebuie păstrate, tocmai pentru că nu există rețete șablon care sa fie impuse în toate statele”.
De asemenea, analiza rapoartelor GRECO ”relevă și diversitatea foarte mare a sistemelor judiciare din statele UE și de ce nu este posibilă aplicarea unor soluții unice peste tot”, atrage atenția Dana Gîrbovan.
”Ca atare, a pretinde agresiv și a bate cu pumnul în masă pentru a implementa imediat și fără discuție niște recomandări GRECO relevă o necunoaștere crasă a modului în care aceste instituții funcționează în raport cu statele membre”, conchide Dana Gîrbovan.
Mai mult, în privința României, judecătoarea subliniază că dacă raportul final GRECO include și ce a cuprins raportul ad-hoc din 2018 – ”care conținea o serie de erori juridice si faptice, precum și opinii ce preiau vădit subiectiv doar o parte din punctele de vedere existente la nivelul instituțiilor române” - cu atât mai mult ”acest raport trebuie analizat sistematic și expuse problemele pe care le conține.
”Acest lucru trebuia făcut și în 2018, după publicarea raportului ad-hoc, și trebuie făcut în continuare de Ministerul Justiției, dacă cei ce conduc ministerul sunt interesați cu adevărat de problemele sistemului judiciar și rezolvarea lor”, încheie judecătoarea Dana Gîrbovan analiza situației în cazul justificării boicotului contra Adinei Florea.
***
E de reluat și subliniat întrebarea: Vei ce conduc ministerul sunt interesați cu adevărat de problemele sistemului judiciar și rezolvarea lor?
A avut ministrul Ana Birchall intenția unei discuții cu UNJR, una dintre puținele organizații ale magistraților care nu au adoptat o poziție politizată și agresivă în diversele situații controversate din Justiție?
Poate ar fi necesar un răspuns și din partea premierului – chiar dacă ”Justiția NU mai e un subiect pentru PSD”. Chiar e posibil și normal așa ceva?
Întreaga analiză a judecătoarei Dana Gîrbovan, președinte al UNJR, o puteți citi aici.
