"De asemenea, GRECO constată cu regret că recenta publicare a protocoalelor clasificate încheiate între Parchetul General și Serviciul Român de Informații a ridicat întrebări cu privire la independența parchetului și la admisibilitatea probelor obținute în numeroase cazuri anticorupție, subminând astfel credibilitatea eforturile anticorupție anterioare extrem de apreciate. GRECO se referă la Decizia Curții Constituționale nr. 26/2019 din 16 ianuarie 2019, în care se constată ca astfel de practici încalcă securitatea juridică a cetățenilor și a dispus ca toate parchetele și instanțele din țară să verifice în toate procesele în curs dacă au fost respectate normele de procedură și să fie luate măsuri legale adecvate'".
Dezinteresul GRECO față de implicarea serviciilor în justiție
Dar președintele UNJR observă ceva straniu: ”Modul în care GRECO face referire la protocoalele secrete dintre Parchetul General și SRI reflecta dezinteresul experților anti-corupție pentru ceea ce reprezintă, în realitate, cea mai mare amenințare la adresa independenței justiției din România în perioada post-comunistă: implicarea secretă a serviciilor de informații în actul de justiție”.
Astfel, Gîrbovan arată că ”referirea la protocoalele secrete este ascunsă discret într-o notă de subsol la următorul paragraf: "GRECO este preocupat de tensiunile politice continue în România în ceea ce privește reformele sistemului judiciar, cu consecințele sale potențial dăunătoare pentru combaterea corupției".
Cu alte cuvinte, arată Gîrbovan, experții GRECO sunt preocupați de "tensiuni" politice și consecințe "potențial dăunătoare" și doar ca notă de subsol la aceste "preocupări" amintesc de ceva ce a avut în concret consecințe extrem de grave, inclusiv asupra combaterii corupției.
GRECO regretă dezvăluirile, nu faptele grave petrecute în justiție
In al doilea rând, arată președintele UNJR, mult mai grav, ”GRECO considera "regretabilă" PUBLICAREA protocoalelor secrete PG-SRI, nu ÎNCHEIEREA acestora”.
Adică, subliniază Gîrbovan, regretul experților anticorupție nu a fost generat de faptul că în baza unui protocol secret vreme de aproape 10 ani "efectuarea urmăririi penale se realizează în comun de procurori și reprezentanții serviciului secret, cu nerespectarea separației de competențe între cele două structuri și a rolului constituțional, respectiv legal al fiecăruia în parte" (extras din dec. CCR 26/2019), ci regretul lor vine de la faptul ca acest protocol a devenit public!
Acest lucru demonstrează, potrivit președintelui UNJR, că pentru experții respectivi principiile transparenței și statului de drept au valorile inversate.
GRECO își face griji pentru sine, nu pentru cetățeni
În al treilea rând, mai spune Gîrbovan, GRECO regretă că prin publicarea acestor protocoale a fost subminată "credibilitatea eforturilor anticorupție anterioare extrem de apreciate".
Și aici, Gîrbovan observă că aceiași experți par a fi mai preocupați că și-au compromis credibilitatea, aplaudând ani de zile, alături de alte organisme, rezultatele anti-corupției din Romania, chiar făcute cu încălcarea legii, decât de faptul ca cetățenilor români le-au fost încălcate garanțiile unui proces echitabil.
În al patrulea rând, spune Gîrbovan, experții GRECO regretă decizia CCR și consecințele ei, ”uitând însă să CONDAMNE acțiunile Parchetului și ale SRI care au condus la această decizie”.
Apoi, președintele UNJR mai indică faptul că GRECO nu amintește nici măcar într-o notă și despre alte protocoale ale SRI, cele cu CSM și Inspecția Judiciară, ”deși acestea au privit direct statutul și independența judecătorilor și, desigur, a procurorilor, a căror independență este în mod deosebit în atenția experților europeni”.
