MOSCOVA, 13 oct – Sputnik, Anton Lisițîn. Armenia și Azerbaidjan au semnat la Moscova un acord de încetare a focului, însă acțiunile militare nu au încetat. Baku și Erevan se acuză reciproc de încălcarea armistițiului. Ambele părți înregistrează pierderi. Negocierile continuă pe fundalul luptelor. Ce joc diplomatic fac politicienii azeri și amerni, aflați în analiza RIA Novosti.
Lupte grele
În ziua de 12 octombrie acțiunile militare au fost reluate cu noi avânturi. Armata azeră aplică lovituri, a anunțat reprezentantul președintelui nerecunoscutei republici Karabahul de Munte (Nagorno-Karabah), Vagram Pogosean.
Erevan continua să acuze Ankara de implicare în conflict.
“Armata armeană poartă lupte grele cu forțele turco-azere, care o depășesc de câteva ori, susținuți de forțele aeriene tucești, sistemele de recunoaștere și de alt tip, cu un număr mare de mercenari, teroriști, armate private”, a scris într-o rețea de socializare purtătorul de cuvânt al Ministerului Apărării al Armeniei, Arțrun Ovannisean.
Baku acuză Erevanul. “Intenționând să-și restabilească pozițiile pierdute, unitățile forțelor armate ale Armeniei, nerespectând regimul umanitar de încetare a focului, de câteva ori au întreprins tentative de a ataca cu mici grupuri pozițiile armatei azere”, informează site-ul Ministerul Apărării al Azerbaidjanului.
Unitățile azere mențin controlul asupra Gadrut, “eliberat acum câteva zile”, iar afirmațiile că acest oraș este abia luat cu asalt reprezintă o “dezinformare din partea armenilor”, afirmă Baku.
Reținerea diplomaților
În noaptea de vineri spre sâmbătă, după zece ore de negocieri la Moscova, Armenia și Azerbaidjan au semnat un acord de încetare a focului. Așa cum a subliniat ministrul Afacerilor Externe al Rusiei, Serghei Lavrov, acest lucru a devenit posibil datorită eforturior președintelui rus, Vladimir Putin, a președintelui Azerbaidjanului, Ilham Aliev, și a premierului Armeniei, Nikola Pașinean.
Părțile au convenit, în primul rând, asupra încetării focului începând cu ora 12:00, 10 octombrie, în scopuri umanitare, pentru un schimb de prizonieri, persoanele reținute și cadavrele celor decedați, cu intermedierea și conform regulilor Comitetului Internațional al Crucii Roșii. Condițiile suspendării acțiunilor militare urmează să fie convenite ulterior.
Totodată, ambele părți au declarat că prin medierea copreședinților grupului de la Minsk al OSCE au demarat negocieri pe fond “conform principiilor de bază ale reglementării conflictului și realizarea cât mai rapidă a păcii”.
Diplomații au fost extremi de reținuți, însă și experții se pronunță cu multă atenție. Politologul azer, Ahmed Alili, a apreciat consideră că înțelegerea reprezintă un succes al diplomației ruse: “Dacă la Geneva copreședinții grupului de la Minsk al OSCE l-a întâlnit doar pe ministrul de Externe al Azerbaidjanului, Jeyhun Bayramov, atunci Moscova a reușit de una singură să-i așeze pe ambii la masa de negocieri și a preluat inițiativa de la alți copreședinți ai grupului de la Minsk (SUA și Franța, n. r.)”.
Cu toate acestea el a menționat și dificultățile unei astfel de medieri, fapt confirmat și de durata negocierilor.
Expertul armean, Narek Galstean, nu vede nicio perspectivă în includerea Turciei printre mediatori în grupul de la Minsk – cu o astfel de inițiativă a venit Baku. Ankara, în opinia lui Galstean, nu este capabilă să păstreze un grad necesar de echidistanță, spre deosebire de Moscova.
În mod previzibil, Baku și Erevan se acuză reciproc de încălcarea armistițiului. Astfel, Aliev s-a plans că așteptările autorităților de la Baku în privința dorinței Erevanului de a reglementa conflictul pe căi diplomatice nu s-au adeverit. “Din păcate, nu am observat acest lucru: odată cu intrarea în vigoare a regimului de încetare a focului, partea armeană a încălcat în mod flagrant această înțelegere”, afirmă liderul azer. Potrivit lui, trupele armene au atacat cu rachete și artilerie orașul azer Gandja, provocând mai multe victime printre civili.
Un mesaj similar vin și din tabăra opusă. “În pofida faptului că Baku, încălcând acordul de încetare a focului, își continuă agresiunea asupra Arțah (autoproclamata republica Karabahul de Munte), Erevanul își respectă angajamentele asumate la reuniunea miniștrilor de Externe de la Moscova”, a subliniat primul consilier al prim-ministrului al Armeniei Nikola Pașinean, fostul ministru al Apărării, Vagarșak Arutiunean.
Un time-out de critici
Expertul Consiliului Rus pentru Afaceri Internaționale, Kirill Semionov, a remarcat că Azerbaidjanul și-a demonstrat disponibilitatea de a coopera cu Moscova. “Baku consideră că “formatul de la Minsk”, unde calitatea de mediatori o au Rusia, Franța și SUA, îl lasă fără niciun sprijin. Iată de ce partea azeră este interesată mai multe de invitarea Turciei decât Turcia în sine”, afirmă el. În acest caz, scenariul libian sau sirian, când Turcia joacă un rol important, devine foarte probabil.
Expertul rus Armen Asriean menționează că poziția în negocieri a Erevanului este influențată de politica internă. Potrivi lui, după venirea la puterea a actualului premier, conflictele din interiorul societății armene s-au intensificat, iar reluarea acțiunilor militare nu le-a diminuat.
“Majoritatea oponenților lui Pașninean au anunțat în perioada războiului un soi de armistiții, o pauză în criticile publice aduse în adresa lui. Din păcate, nu toți au urmat acest exemplu”, explică el. Aliev are de a face cu o opinie publică agresivă, adaugă expertul, la care se adaugă și presiunea externă.
Ankara consideră că acum a apărut o oportunitate pentru un joc diplomatic, continua Asriean. Toți jucătorii externi, implicați în conflictul din Karabah, sunt distrași de propriile probleme, iar Turcia va încerca “să profite la maxim din această situație”.
Expertul rus în problemele Caucazului, Nurali Gasîmov, presupune că părțile în mare parte deja nu poartă lupte active.
“Analizând informațiile venite de acolo, e vorba de niște lupte de poziții. Noutățile de pe front sunt necesare părților pentru a obține niște poziții mai avantajoase în negocieri. Cred că tabloul real îl vom vedea peste 2-3 zile”, a declarat acesta agenției RIA Novosti.
Totuși, în opinia lui, știrile despre luptele în Gadrut sunt adevărate. “E un punc cheie în Karabah, care permite controlarea accesului spre astfel de localități precum Șușa Hodjavend (Martuni)”, a specificat el. “Cel care va obține controlul asupra Gadrut, va obține controlul asupra regiunii Fizuli și posibilitatea de a dispune de un spațiu larg operativ”.
Conflictul din Karabah s-a transformat într-un război pentru că diplomația s-a dovedit neputincioasă din cauza particularităților politicii interne în Armenia și în Azerbaidjan, a adăugat expertul. “Așa-numita capcană a Karabgului a devenit o capcană pentru ambele state. Politicienii conștientizează acest lucru. Liderul armean își dă deama că orice cedări vor provoca reacții furibunde, iar eticheta de dușman și trădător poate fi atribuită foarte ușor. La rândul lui, Aliev ține minte soarta primilor președinți ai Azerbaidjanului, Elchibey și Mutalibov, care și-au pierdut puterea din cauza eșecului în războiul din Karabah. În societatea azeră s-au adâncit sentimentele de frustrare din cauza negocierilor îndelungate și fără niciun rezultat. Obiecții față de guvernare au fost provocate nu atât din cauza problemelor economice, dar și inclusiv din cauza lor, dar și din cauza unor progrese în rezolvarea problemei Karabahului”, explică Gasîmov.
Până la negocierile de la Moscova, președintele azer declarase că situația este una diferită. “Am schimbat status quo. Acolo, pe câmpul de luptă. Nu mai există niciun status quo”, a declarat Aliev într-un mesaj adresat concetățenilor.
Pentru Baku e vorba de o victorie în politica internă. “Pentru Aliev discuțiile permanente despre status quo și imposibilitatea de a schimba situația erau inacceptabile, acum el a obținut o victorie”, consideră Gasîmov.
Pașinean urmează să audă mai multe critici în interiorul țării, odată ce după venirea la putere a făcut mai multe promisiuni populiste.
“Prim-ministrul armean a insistat ca acordurile de pace să fie acceptabile pentru trei părți – Baku, Erevan și Stepanakert. Însă pentru a obține acest lucru este nevoie de schimbarea formatului de negocieri în cadrul grupului de la Minsk, unde erau prezenți doar președinții Armeniei și Azerbaidjanului”, explică Gasîmov.
Pașinean a fost nevoit să fie atât de radical în declarații pentru a diminua din influența așa-numitului clan din Karabah asupra politicii armene.
“Baku nu și-a schimbat niciodată poziția: în negocieri trebuie să existe doar două părți. În anii 90 delegația autoproclamatei republici Karabah de Munte era prezentă, însă în calitate de reprezentanți armeni. Din 1998, Robert Kocearean, în calitatea lui de originar din Karabah, era acceptat de toți: el personifica Karabahul pentru societatea armeană și reprezenta oficial Erevanul”, adaugă experul în problemele Caucazului.
Iată de ce în declarația comună de la Moscova a fost menționată condiția menținerea neschimbată a formatului de negocieri. Evident, părțile vor căuta puncte comune în cadrul grupului de la Minsk.
