BUCUREȘTI, 20 ian – Sputnik, Georgiana Arsene. Vizita inopinată realizată de Monica Anisie în comuna ialomițeană, în cursul săptămânii trecute, când a intrat într-o sală de curs împreună cu camerele de luat vederi și a țipat la cadrul didactic continuă să aibă răsunet.
O reacție a venit chiar din partea expertului educațional Radu Szekely, fost consilier al ministrului Ecaterina Andronescu care spune că, atunci când a coordonat viziunea #EducațiaNeUnește spera că va putea aduna, în spatele idealului educațional, majoritatea actorilor din societate.
Motivul îl reprezenta nu o dorință de aprobare, ci de construire a unei imagini reale despre problemele sistemului și găsirea de soluții. Mai exact, acolo unde este o problemă să se încerce găsirea de soluții, nu de vinovați, iar acolo unde vedem ceva bun să încercăm să încurajăm, să transferăm, nu să ne scufundăm în invidie și nici să nu ne punem unii altora doar tinichele în piept sau girofaruri în frunte.
În cazul în care o persoană greșește, acel om trebuie încurajat să reflecteze asupra experienței și sprijinit să se corecteze, în nici un caz să fie stigmatizat.
”Astăzi breasla profesorilor mi se pare mai divizată ca oricând. Pretextul e o vizită ministerială și două înfierări în piața publică: una a învățătoarei admonestate, una a ministrului. Dar mă întreb care sunt cauzele reale ale acestei divizări: este organică sau stimulată pe modelul pavlovian? Da, și ministrul a greșit”, a scris Radu Szekely.
Acesta susține că Monica Anisie a avut și ocazia să reflecteze asupra greșelii și pune întrebarea cum ajutăm omul din spatele funcției să își facă treaba mai bine pe viitor.
Mai important decât asta este cum ajutăm învățătoarea, pe toți oamenii de la catedră, aceia care stau acolo mult peste mandatul unui ministru, să își poată duce la îndeplinire menirea.
”E ușor să ne lăudăm că am identificat #CreatoriDeEducație, profesori buni, pentru care noi, ca sistem, nu prea avem nici un merit. E la fel de ușor să identificăm oameni care greșesc când privim din turnul de fildeș, oameni pentru care noi, ca sistem, nu prea facem nimic. Ce putem face pentru ei?”, s-a întrebat expertul educațional.
Acesta a adăugat că sunt numeroase companii și corporații în țară care investesc milioane în programe de stare de bine la locul de muncă, team building, management de grup, gestionarea furiei și a emoțiilor, și așa mai departe. Sistemul de învățământ nu are șansa unor asemenea “privilegii”, deoarece ne concentrăm în continuare pe “soluții tehnice”, adică vorbim de uși cu geam, camere de luat vederi, control psihologic și eventual medicamentație, vizite inopinate la ore ca să scoatem oamenii “din zona de confort”.
”Cum ar fi să încercăm să creăm întâi acel confort în care orice angajat al sistemului să știe că este sprijinit de cei din jur si de deasupra lui, este ajutat, și că împreună construiesc starea de bine atât de necesară învățării în #RomâniaEducată?”, a concluzionat Szekely.
