BUCUREŞTI, 27 apr — Sputnik, Doina Crainic. Psihologii spun că, în cazul lui Ionel Bogdan, adolescentul de 16 ani care a ucis, cu 30 de lovituri de cuţit, o elevă de 18 ani într-o pădure din Botoşani, este vorba de o tulburare gravă de personalitate.
Potrivit psihologului Anca Alarionesei, citată de observator.tv, numărul mare al loviturilor de cuţit aplicate de criminal „reflectă furia oarbă a autorului, întunecarea conştiinţei sale. Din păcate, tulburările de personalitate se prefigurează de la vârsta adolescenţei, chiar dacă diagnosticul se pune peste vârsta de 18 ani", a adăugat specialistul.
Aceasta a mai spus că, deşi astfel de oameni pot părea în exterior oameni normali, chiar sensibili şi bine integraţi în societate, ei îşi construiesc o mască sub care se ascund aceste tulburări grave de personalitate. Însă în momentul în care apare un conflict, pe care aceştia îl exagerează în mintea lor, pot ajunge să-şi manifeste instictele criminale.
Psihologul a explicat că în cazul acestui adolescent este vorba despre o problemă foarte veche, despre faptul că, în perioada copilăriei, este posibil să fi fost privat de afecţiune.
„Cei mai mulţi criminali sunt privaţi de afecţiune în perioada copilăriei, astfel încât ei nu dezvoltă empatie faţă de cei din jur. Ei nu conştientizează durerea pe care o provoacă victimelor lor", a declarat Anca Alarionesei.
Surse apropiate anchetei au spus că adolescentul Ionel Bogdan ar fi avut discernământ atunci când a comis crima.
Este îngrijorător faptul că auzim tot mai des despre astfel de cazuri cutremurătoare în care sunt implicaţi tineri. Potrivit unui studiu despre creşterea violenţei în rândul tinerilor, printre cauzele acestui fenomen, care devine tot mai răspândit, sunt programele TV care conţin modele comportamentale violente, lipsa modelelor sociale pozitive în apropierea copiilor, lipsa cunoştinţelor religioase sau nepracticarea credinţei, Internetul, nesupravegherea din partea părinților.
Şi psihologii atrag atenţia că televizorul (filme, emisiuni) şi jocurile pe calculator au un rol decisiv în promovarea violenţei. De asemenea, părinţii, din cauză că sunt deseori obosiţi şi stresaţi, nu mai au timp să se ocupe de copii, să selecteze pentru ei ce e bun şi ce este rău la televizor şi să-i supravegheze, lăsând în seama şcolii întreaga responsabilitate pentru educaţia copiilor.
Dar şi folosirea excesivă a dispozitivelor digitale conduce la slăbirea legăturii emoţionale dintre părinţi şi copii, dintre membrii familiei. Tinerii se refugiază într-o lume fictivă, în care nu mai pot crea relaţii autentice cu cei de vârsta lor şi nu mai pot lega prietenii adevărate. Relaţiile create pe reţelele de socializare nu le pot înlocui pe cele reale şi chiar dacă se ajunge ulterior şi la întâlniri reale, se pare că tinerii de azi nu mai trec printr-o proces normal de dezvoltare a abilităţilor emoţionale.
Potrivit psihologului Marius Macaneata, este cu totul falsă premisa că tinerii au înţelepciunea necesară de a înţelege ce e bun şi ce e rău şi de a face alegerile corecte.
„Să nu uităm că, şi dacă ar fi aşa, mulţi dintre tinerii aflaţi sub presiunea dezvoltării hormonale şi împinşi de curiozitatea rebelă şi nonconformismul caracteristic vârstei, nu mai au cumpătul necesar de a analiza foarte bine şi a gândi în termeni de consecinţe", spune psihologul.
Acesta atrage atenţia şi asupra nocivităţii jocurilor pe calculator, care au deseori un conţinut violent şi sângeros, iar o mare parte dintre copii şi tineri petrec mult timp în faţa calculatoarelor şi, astfel, ei nu mai trăiesc în şi nu se mai confruntă cu realitatea concretă. Aceasta devine pentru ei lumea în care „deţin" controlul. „Toate astea au drept consecinţă directă depersonalizarea, înstrăinarea individului de viaţă reală, autentică", scrie psihologul.
Astfel că părinţii au datoria să manifeste mai multă grijă şi atenţie şi să ţină seama de aceste avertismente ale psihologilor, înţelegând provocările la care sunt supuşi tinerii vremurilor noastre.
