BUCUREȘTI, 25 iul — Sputnik, Dragoș Dumitriu. Cel mai important scandal de scurgeri de informații din marea putere economică a nordului, Suedia, va fi anchetat serios, a declarat premierul suedez Stefan Lofven într-o conferință de presă. Premierul consideră că acel incident a fost "un dezastru care a expus Suedia și cetățenii (suedezi) la riscuri", transmit agențiile internaționale de presă.
Dar, ce este mai important, este că s-a creat evident și o scurgere de informații asupra unor date militare, sau ale unor agenți speciali, care ar putea fi puși în pericol.
Scandalul a fost declanșat în 2015, când Agenția de Transport Suedeză (STA Transportstyrelsen) a luat decizia externalizării serviciilor de informatizare către IBM Suedia și Cehia. Exact ca într-un caz de mare corupție, contractul a fost încheiat fără a se respecta norme de securitate, proceduri și chiar legi, aceasta după spusele actualului director al agenției, Jonas Bejfvenstam.
La rândul său, IBM a folosit subcontractori care au furnizat serviciile mai ieftin, anume firme și specialiști din Cehia și România, dar și o companie dintr-o țară neracordată la sistemul euro-atlantic de securitate, Serbia — însă e vorba de o companie americană NCR (National Cash Register), cel mai mare producător și furnizor de ATM-uri bancare din țara vecină.
Subcontractorii au primit acces la date personale — și, se pare, și ale unor societăți cu activități legate de stat — la registrul permiselor de conducere etc, ceea ce, în mod normal, ar fi necesitat o autorizare superioară din punct de vedere al nivelului de securitate.
Practic, întreaga bază de date a fost încărcată pe serverele (cloud) ale IBM Cehia și NCR Serbia, funcționari ai acestor companii având acces la toate datele. Abia în martie 2016 Serviciul Secret Suedez și-a dat seama desre ceea ce se întâmplă, dar există suspiciuni că, folosind date (parole, coduri etc) din baza de date STA, s-a putut trece și de mijloacele de protecție ale altor instituții.
În momentul de față se pune problema — de către presă și Opoziție — a compromiterii securității unor informații militare, vizând despre personal și dotări, dar și capitole din planurile de apărare și de necesitate. Mai mult, dată fiind orientarea originea americană a celor două companii care au avut principalul acces la date, cazul capătă alte conotații.
Situația este însă mai gravă, punându-se problema compromiterii datelor din programe speciale — cum ar fi cele referitoare la datele din dosarele poliției ale cetățenilor suedezi, dar cel privind protecția martorilor, apoi date militare vizând infrastrurctura și capacitățile de transport, dar și personalul din unități speciale, piloți de vânătoare etc.
În momentul de față, serviciile secrete au recunoscut că situația este gravă, dar "poate fi ținută sub control". Cu toate acestea, STA a declarat că nu ar fi avut date de acest fel și că datele considerate compromise nu ar fi fost "folosite abuziv" de persoanele vizate de anchetă.
De menționat și că Opoziția a anunțat că va cere demisia unor miniștri; acesta pare demers survine după ce premierul a recunoscut că ministrul Justiției, Morgan Johansson, era la curent cu incidentul încă din 2015, anul producerii, iar ministrul Apărării, Peter Hultqvist, și ministrul de Interne, Anders Ygeman, cunoșteau datele încă din 2016. Premierul Stefan Lofven, cel care a a vut inițiativa demarării anchetei, ar fi aflat abia în ianuarie anul acesta.
Până acum IBM a refuzat să comenteze incidentul, motivând prin confidențialiatea relației cu clienții, iar Agenția Suedeză de Transport a încercat de asemenea o politică a tăcerii, prin demisia discretă a fostei directoare Maria Agren, chiar în ianuarie, atunci când cazul a fost prezentat premierului suedez. Să mai spunem că, înainte de demisia sa discretă, Maria Agren a recunoscut "erori de procesare a datelor", fiind amendată cu… 8500 $, ceea ce reprezintă, conform unor surse, doar o parte din veniturile sale pe o lună.
În privința României și a prezenței specialiștilor români în cazul acestui caz de mare amploare, datele sunt extrem de puține. Deocamdată nu s-au dat informații dacă e vorba de persoane individuale sau de firme. De menționat că mai multe persoane influente din România, cu conexiuni în guvern și parlament, dețin firme IT puternice, cazul Sebastian Ghiță, actualmente refugiat în Serbia, nefiind singular.
