BUCUREȘTI, 30 apr — Sputnik, Dragoș Dumitriu. După ce am urmărit secvențe din complicata poveste a lui Petrișor Peiu, să vedem câteva detalii despre "creierul" ISPRI și LARICS, Dan Dungaciu. Cu apariții decente la emisiuni TV, adoptând poziții neutre, de fapt, analitice, Dan Dungaciu oare a fi la antipozi față de implicările în afaceri dubioase ale partenerului său anteprezentat, sau chiar de aberații gen fobii, promovarea unor politic anti cu tot dinandinsul. Și, totuși… analiza lui este de tipul perversului solomonic. Cum vine asta? Cam așa:
"A acredita ideea că Rusia modifică totul prin manipulare și că UE se va destrăma din pricina asta înseamnă a greși flagrant. Sigur că Rusia încearcă așa ceva — e în firea ei și a lucrurilor! —, dar, dacă va reuși, nu va fi doar pentru că încearcă, ci (și) pentru că bate la uși deschise".
Cum s-ar spune, nu e om ca ardeleanu´, o întoarce ca la Ploiești fiindcă merge Brăila. Într-o paradigmă misterioasă se înscrie și evoluția distinsului profesor. Pe la jumătatea anilor ´90 scria în revista de orientare legionară "Mișcarea", editată de Marian Munteanu, amintește jurnalistul Dacian Dumitrescu. Apoi, devine bursier al Băncii Mondiale, ulterior și al Univesității Central Europene, investiția lui Soros de la Budapesta, are colaborări în țară și în străinătate, printr-un concurs de împrejurări, aparent legat de extinderea UE — NATO, ajunge consilierul președintelui interimar al Republicii Moldova Mihai Ghimpu, nu înainte de a-și lua cetățenia RM, se implică în politica locală, îl susține până la un punct pe Vlad Filat, scrie în publicația lui Iurie Roșca și a PPCD "Flux", apoi revine la București și, după un timp, ajunge directorul ISPRI, trece și printr-o funcție în Executiv.
Continuă și demersuri în zona ONG-urilor politice, menționăm mai întâi asocierea numelui său cu GeoPol, fondat de Cozmin Gușă, un timp consilier și el în Moldova, dar într-o altă echipă decât cea în care juca, teoretic, Dungaciu; urmează apoi de o altă combinație chipurile nonguvernamentală, dar cu participarea și susținerea unor personaje abonate la contracte cu statul, "New Strategy Center", unde întânim un personaj foarte interesant, colaborator remarcabil și al LARICS — Mihaela Nicola. Doamna în cauză este beneficiara unui contract de consultanță de imagine și rebranding cu… SRI. Mă rog, trecând peste absurdul ideii, aceasta e realitatea! Mai mult, aceeași doamnă are o misiune asemănătoare și pe lângă femeia numărul 1 ca notorietate în România, Laura Kovesi — o persoană a cărei campanie de imagine am apreciat-o extrem de favorabil într-o altă analiză.
Dar, paranteză, de Mihaela Nicola se leagă o problemă delicată din viața lui Dan Dungaciu; numele său apare printre cadrele didactice care au avizat lucrări controversate realizate, în condiții și mai controversate, de deținuți. În cazul de față, este vorba chiar de fratele Mihaelei Nicola, Bogdan Nicola, co-fondator al companiei "The Group" care se ocupă de crearea imaginilor susmenționate, condamnat pentru cumpărare de influență. Dungaciu a avizat lucrările acestuia, trei la număr, în baza cărora Nicola a obținut o scădere de 90 de zile, dar Dungaciu a fost luat la ochi de presă. Întrebat de ziariști, Dungaciu a evitat orice răspuns, motiv pentru care nu insist asupra subiectului.
New Strategy Center este condusă de un anume Ionel Nițu, fost ofițer SRI apropiat de mult timp de Florian Coldea. El denumește NSC ca „un laborator de idei și proiecte strategice, care își propune să fie locul unde să se inițieze și să se urmărească marile proiecte ale acestei națiuni". Publicația Flux 24 scrie că "Subiectul dezbaterii de atunci a fost legat de Strategia Națională de Apărare elaborată de Klaus Iohannis şi adoptată de Parlament".
Tot din aceeași sursă aflăm că Nițu este un abonat la contracte cu statul, iar la inaugurarea NSC au fost prezenți, pe lângă Dungaciu și Mihaela Nicola, șeful Cancelariei Prezidențiale de atunci, Dan Mihalache, dar și consilierii de stat din cadrul Administrației Prezidențiale pe probleme de securitate, Sebastian Huluban și Constantin Dudu Ionescu, Iulian Fota, șeful Colegiului Național de Apărare, dar și ambasadorul Sergiu Celac, personaje pe care le regăsim în diversele combinații despre care scriu în materialul de față. Aceiași! Obiectivele "ONG"-ului erau teribile, controlul securității financiar-bancare, al înzestrării armatei mă rog, chestiuni pe care cu siguranță Dan Mihalache, după vreo cinci șprițuri începea să le suporte auzite chiar și din gura lui Fota.
Bun, deci până în momentul de față ne învârtim într-o țesătură de personaje din sau cu legături în serviciile secrete, de oameni care au avut pe mână unități economice, funcții importante, de personaje care vor să conducă țara — cam prea puțină apropiere de zona universitară, a analizei de presă sau a cercetării academice de care, chipurile, aparține Dan Dungaciu. Îți vine să întrebi…
Cine este și ce face, de fapt, Dan Dungaciu?
Printr-o discuție cu un ofițer SRI, provenit de la celebra UM 0110 a Securității, jurnalistul menționat anterior, Dacian Dumitrescu, creionează o schiță a ridicării și evoluției lui Dan Dungaciu, pe care îl plasează printre "creațiile" întemeietorului SRI, prof. Virgil Măgureanu:
"Absolvent tot de sociologie (ca și Măgureanu, n.n.), Dungaciu era discipolul, elevul și "pupilul" lui Măgureanu. Pentru a stăpâni informativ "eventualul pericol legionar", Măgureanu îl pune pe Marian Munteanu să înființeze "Mișcarea pentru România" unde începe să scrie și Dan Dungaciu. Dan Dungaciu (…) avea ceva cunoștinte despre românii din Balcani, dar nu prea multe pentru că nu avea studii istorice. Văzând determinarea lui Băsescu de a readuce pe agenda publică subiectul Basarabia, Dan Dungaciu începe să se reorienteze și să-si completeze cunoștintele cu lecturi despre acest subiect. Reușește chiar să-l convingă pe Băsescu să-l trimită la Chișinău pe post de consilier al lui Mihai Ghimpu chiar înaintea alegerilor din noiembrie 2010. La Chișinău prestatia lui Dungaciu este lamentabilă și Ghimpu pierde alegerile cu un scor rușinos. La Chișinău Dungaciu s-a remarcat cu laudele sale „pe culoarele puterii" că este "colonel SRI deplin conspirat" și cu relația cu frumoasa ziaristă Stela Popa, cu care în final s-a și căsătorit. Nu este clar nici până azi cine a plătit fastuoasa nuntă de lux de la Cramele Purcari. (…)".
Ca și în cazul celorlalte surse citate, găsiți mai multe detalii în articol, credibilitatea fiind o chestiune interpretabilă azi, când se citează surse wikileaks, hackeri ukra — iar presa occidentală, care a publicat în timp multe știri false sau chiar intoxicări, este bibliografie de referință academică. Asta apropo și de reflectarea manifestațiilor din Piața Victoriei sau de "comunicatul" Departamentului de Stat "primit" numai de AP.
Interesant este că, apropo de sponsorizările pe care Fundația Universitară a Mării Negre le-a primit, articolul precedent vorbește tot de ajutorul dat de Virgil Măgureanu pentru obținerea susținerii de la diverse firme, cu referire directă la Niro Group. Ori, se știe, în anturajul respectivului grup, gravitează multe personaje din servicii, printre ele chiar figuri de legendă ale Securității. Iată în acest sens un comentariu și mai interesant — de fapt iată cum Cătălin Tolontan și Mirela Neag prezintă această legătură:
"În interceptările Microsoft, Niro vorbește cu un ambasador o chestiune legată de Republica Moldova și amenință că va întrerupe toate finanțările pentru că i s-au blocat conturile. Niro ar fi fost un sponsor important al acțiunilor pe direcția Chișinău. Supărat pe blocarea conturilor, Niro anulează o întâlnire cu Dan Dungaciu, unul dintre exponenții intereselor românești în Moldova. I-au deblocat serviciile contul lui Niro pentru că era omul lor? Apoi, când n-a mai fost nimic de făcut, căci scandalul Microsoft căpătase proporții, DNA l-a săltat pe Niro, dar va fi judecat în libertate".
"Acțiuni pe direcția Chișinău"?
Sunt câteva chestiuni interesante legate de Dan Dungaciu și de același Niro. Este vorba de "Fondul Moldova". Lansată în decembrie 2015, ideea vorbea de "nevoia unui instrument nou în relaţia cu Republica Moldova" şi de faptul că "poate oferi un proiect acestei ţări care nu are perspectivă de aderare la UE". Fondul trebuia să fie un fond de investiţii privat, "transparent, ce va investi doar în proiecte pe care le va administra". Dar, atenție, "În prima etapă, Ministerul de Finanţe va subscrie integral suma de 100 milioane euro".
Abia în etapa a doua, "se vor emite acţiuni noi în valoare de aceeaşi sumă (100 milioane euro) care se vor subscrie de către investitorii interesaţi, în două tranşe (una pentru investitorii instituţionali şi alta pentru investitorii de retail). În etape ulterioare, Fondul va emite acţiuni noi (prin majorare de capital social) în tranşe de câte 100 milioane euro pe măsură ce vor exista proiecte de investiţii identificate. În trei ani se poate atinge o valoare a fondului de 1 miliard euro". Sigur, prezentarea e doar o idee, gen "impozitul pe gospodărie".
Bună afacere, comentează ziaristul George Roncea, care remarcă: "Cine va fi garantul de bună credinţă al combinaţiunii nu se spune, deocamdată este o propunere, doar, doar pică din nou la saltea nişte fraieri". Tot Roncea observă că lansarea proiectului a fost susținută de Niro Investment Group, care face o promovare evenimentului — "Fondul Moldova, planul Marshall al României pentru republica Moldova" — nu mai putem da link. Fiindcă între timp pagina a dispărut, cum uitat este și "Planul Marshall". Dar, planul a fost folosit pentru promovarea unor personaje din spectrul politic apropiat noii funcții a lui Dan Dungaciu, consilier al președintelui Iohannis — Nicușor Dan și Cătălin Predoiu. Apoi, Dungaciu și Peiu, același binom, au scos și o carte dedicată fondului. Coincidență probabil, despre fond nu se mai vorbește de când cu primele condamnări din dosarul Microsoft, inclusiv a lui Niro. Să fie vorba de "garantul de bună credință" de care întreba Roncea?
În treacăt fie spus, tot de Moldova este legat un alt interes al lui Dan Dungaciu, sau al familiei chiar — este vorba de burse oferite de Departamentul pentru Români de Pretutindeni. DRP, condus de Eugen Tomac, omul de încredere de atunci și de acum al lui Traian Băsescu îi oferă lui Dungaciu nu una — ci două burse de cercetare, după cum consemnează presa citând date ale Curții de Conturi.
"În perioada 2010-2011, DRP a acordat, aceleiaşi persoane, două burse de cercetare, în sumă totală de 97.654 de lei, fără a fi organizate concursuri în acest sens şi fără ca obiectul studiului să fie localizat pe teritoriul României, așa cum prevede legea. Banii au intrat în contul lui Dan Gheorghiu Dungaciu, cel care înainte de a renunţa la cetăţenia română în favoarea celei moldoveneşti, a fost subsecretar de stat în MAE, consilier în problemele integrării europene, în timpul interimatului prezidenţial al lui Mihai Ghimpu. Pe vremea când Dungaciu a obţinut bursa de la DRP, încă avea cetăţenia română nefăcând, astfel, parte din categoria românilor de pretutindeni".
Sigur, sunt multe aspecte controversate, discutabile, în viața unui om care ajunge în funcții de răspundere sau primește misiuni importante. Nu mi-am propus să fac o anchetă asupra profesorului Dungaciu, viața și opera, de-o parte sau de cealaltă a Prutului. Însă m-a mirat să văd că un om pe care l-am ascultat și l-am citat în multe rânduri cu plăcere este capabil să arate și o altă față — aceea a unui demers depărtat de corectitudine și dialectică, apropiat de promovarea unui fel de mistificare, înșelătorie, manipulare.
Epilog — despre șarlatanii
Am folosit des acest termen, dar cum să numesc stârnirea și amplificarea unei false temeri, pentru ca apoi să o exploatezi în interes personal sau de grup, inclusiv financiar? Pe scurt, asta face acest grup plătit din bani publici: dezvoltă ideea că Rusia este în război informațional și informativ cu Europa, SUA, NATO, în general, cu România, în special. Că acolo este o permanentă sursă de manipulare și dezinformare, avangarda unor scopuri malefice, de la lărgirea sferei de influență și destabilizarea spațiului nord-atlantic, până la agresiuni teritoriale pe care le pregătește și e gata să le înceapă oricând. Iar pentru asta, Dan Dungaciu, Petrișor Peiu și alții trebuie să funcționeze finanțați sub egida Academiei!
Încă o chestiune — stilul bombastic, al anunțării unor primejdii, nu este ceva nou pentru Dan Dungaciu; în iulie 2014, începea o campanie prin care explica felul în care Rusia și Germania se pregătesc să "administreze Europa" și cum miza este eliminarea SUA de pe bătrânul continent. Sigur, o ipoteză de lucru pentru un ziarist mai liber pe plan editorial, dar cu totul bizară pentru un director al unui institut al academiei. Bizar, dacă nu cumva era în ton cu politica dictată. Îl pune la punct Petru Bogatu, reputat jurnalist de la Chișinău.
"Profesorul Dan Dungaciu ne-a dat gata cu o analiză apocaliptică. Fantezii conspiraţioniste. Atâta doar că Dan Dungaciu face predicţiile sale din ipostaza de director al Institutului de Ştiinţe Politice al Academiei Române, ceea ce ar trebui să le confere, pesemne, o alură savantă. Iar trădarea Germaniei şi trecerea ei de partea Rusiei, pe care o anunţă reputatul profesor, ar afecta nemijlocit Chişinăul. De unde şi până unde a ajuns aici? Toate deducţiile sale sunt pure fabulaţii", scrie în ampla sa analiză jurnalistul.
Acum mai bine de un an spune că Rusia se retrage din Siria ca să vină la Kiev și la Chișinău!… Fără comentarii, ăsta e stilul de a menține teama, urmând ca tu să oferi "soluția miraculoasă".
Am parcurs doar o parte din ceea ce se ascunde în spatele acestei inițiative. De fapt, atunci când se folosesc termeni bombastici, în spate se ascunde ceva extrem de meschin — asta fac șarlatanii. "Miracolul" promis… e de fapt apă de ploaie. În acest caz, "războiul", "Laboratorul", "comunicarea strategică"… cred că este vorba de sinecuri și de bani trecuți prin filtre onorabile, mă rog, chestiuni din astea care însă, în contextul diplomației României, pot genera probleme serioase. Am folosit în analiză surse din presa română — și sper ca România Liberă, Evenimentul zilei, Cătălin Tolontan, George Roncea, Liviu Mihaiu sau Mircea Toma să nu fie considerați "propagandă rusească" sau "surse apropiate Kremlinului".
În privința Academiei Române, nu s-a stins ecoul escrocheriei cu terenurile, iar forul suprem al științei și culturii riscă să se trezească în alt scandal — acela al șarlataniei pentru obținerea de bani publici — sau acceptarea unor donații sub acoperirea unei instituții demnă de toată stima. Ca să nu mai spun de colaborări cu personaje "penale", vorba președintelui… Recent, cunoscutul și apreciatul realizator TV Mircea Badea a făcut o campanie pentru scoaterea la lumină a fondurilor de care beneficiază ONG-urile; premierul Grindeanu a răspuns pozitiv, eu aș sugera să înceapă chiar cu unele instituții cu zone de umbră și penumbră, cum ar fi cazul "Fondului recurent al donatorilor", dar și cu institute de tipul ISPRI. Sau, vorba regretatului Timofte, există protecție din partea "celuilalt" serviciu? Vai de Academia Română dacă se va compromite cu așa ceva!
Mă gândeam la extraordinara inițiativă a academicianului Eugen Simion și Fundației Naționale pentru Știință și Artă — editarea operelor complete ale marilor scriitori români în format "Pleiade" — nu sunt bani pentru un program editorial relativ modest; mă gândeam și la faptul că, în repetate rânduri, Academia Română s-a plâns de tăierea fondurilor — e loc însă de finanțarea unor inițiative dubioase, pe deasupra și periculoase pentru relații internaționale care, în virtutea așezării geografice, trebuie să existe?
