BUCUREȘTI, 28 apr — Sputnik, Dragoș Dumitriu. "Nu aş recomanda nimănui nici ideile, nici scrierile domnului Dungaciu, mai ales cele cu privire la Republica Moldova şi Rusia sau, în general, relaţiile României cu aceste state", scria profesorul universitar Valentin Stan pe blogul său. De fapt, acest comentariu, această recomandare a apreciatului specialist în politică externă ar putea fi suficient pentru activitatea pe care mai tânărul director al unui institut al Academiei Române o desfășoară pe banii publici și pe diverse sponsorizări private — și poate pe alte surse.
Săptămâna aceasta s-a lansat un site, o interfață pentru internauți a unui "departament" din cadrul Institutului de Științe Politice și Relații Internaționale „Ion I. C. Brătianu" (ISPRI), condus de Dan Dungaciu — "Laboratorul de Analiză a Războiului Informațional și Comunicare Strategică" — LARICS. Din prima te șochează titlul, care conține substantivul "război" — ceea ce, în orice context, presupune o stare de fapt declarată, asumată de cel puțin două părți. Ori, este mai mult decât ciudat, este chiar absurd, ca tocmai Academia Română să fie singura instituție a statului care să folosească într-o titulatură oficială, pe organigramă, acest cuvânt, care te conduce la concluzia că forul suprem al științei și culturii române se află într-o stare de conflict! Dar, se pare că Dan Dungaciu are mâna ceva mai liberă.
Cercetând site-ul descoperi că partea de "comunicare strategică" este pe cât de goală de conținut ca sintagmă — dar utilizată des, e la modă — pe atât de goală de conținut la propriu; în schimb "războiul informațional" abundă în "analize" și "editoriale" care au, într-o proporție covârșitoare, un singur subiect — Rusia — și mai multe teme — presa rusă, "trolii", oficiali ruși etc. Practic, este un site care atacă sub masca analizei și a opiniei, Rusia. Sau, revenind la organigramă, Academia Română are în componență și asigură finanțarea unui grup și a unui site cu un singur scop — atacarea Rusiei prin crearea unei imagini de stat agresor pe cale mediatică, a serviciilor, a unei rețele de internauți plătiți, sau troli, în argoul "de socializare".
Prima întrebare pe care o pune orice român cu preocupări și obiceiuri normale este cum de noi finanțăm o instituție care să poarte un război cu o presă — și chiar cu o țară, la nivel informațional — care practic ne ignoră, în schimb nu ne ocupăm de idei apărute în alte state din care vin fie mesaje denigratoare la adresa românilor, fie suntem atacați ca stat — prin instituții sau chiar la nivelul statului? Adică noi trecem cu o frecvență ridicată prin faze de genul oprobiului public în țări în care fapta unui român imigrant este fie inventată, fie exagerată, ori o personalitate locală spune ceva rău despre români — dar pe noi ne interesează ce au spus niște ruși pe Facebook sau în presă despre Putin sau despre NATO! Sau România este atacată în foruri europene, de multe ori chiar de români, și riscăm sau chiar primim sancțiuni grave din cauza asta — la fel din cauza unor inepții scrise de mass media românești sau occidentale — nu rusești! Dar, sigur, războiul e cu Rusia.
"Laboratorul va fi o sursă unică"
Mă rog, las considerentele de bun simț la o parte, nu au loc în contextul dat, și citez din propria descriere a acestui "laborator" care "a fost inițiat cu sprijinul financiar al Academiei Române":
"Scopul principal al LARICS este analiza/evaluarea evenimentelor interne și externe, a presei internaționale, cu referire specială la România și Republica Moldova, în contextul unor confruntări purtate în spațiul mediatic care au ajuns, în anumite evaluări, la dimensiunea unor „războaie informaționale"."
De la început se demonstrează stupiditatea denumirii departamentului — "Analiză a Războiului Informațional" — pentru ca, mai apoi să se spună că doar "în anumite evaluări" se poate vorbi de "dimensiunea" unor "războaie informaționale" — și acelea puse în ghilimele. Încă o precizare — fiind vorba de o organigramă a unei instituții precum Academia, este obligatoriu de definit noțiunile pentru care se alocă fonduri — ce se înțelege prin "Războiul informațional", stimată Academie Română? Dar să continuăm.
"LARICS este prima instituție de acest fel din România și va fi o sursă și o resursă unică pentru decidenți politici, presă de specialitate, cercetători interesați de fenomen, studenți etc.". Cum adică "unică"? Are cumva monopol Dan Dungaciu sau Academia asupra adevărului, aspura surselor de informații sau a dreptului la un punct de vedere? Ar fi ilegal, din multe pucte de vedere. Nu, cred că e pur și simplu un artificiu pentru o șarlatanie, dar care poate lua și întorsături periculoase. Urmează o parte hazlie:
"LARICS va avea o abordare echilibrată asupra fenomenelor dezinformării și a războiului informațional" — echilibrată, dar le definește ca atare — "dezinformări" și "război"! "Nu credem că acestea explică totul într-o societate, iar fenomenele de acest fel trebuie să fie parte a unei investigații mai ample aplicate societăților moderne" — poate cititorii au înțeles ce vor să spună aici energumenii "comunicării strategice".
Apoi "Lipsa de încredere societală care marchează atmosfera în care trăim — o veritabilă „internațională a neîncrederii" — creează enorme vulnerabilități în societățile de azi. Putem vorbi, iar LARICS va vorbi, despre o „geopolitică a neîncrederii", care să vizeze spații în care nivelul de încredere instituțională este atât de redus încât face ca populațiile sau electoratele acestor zone să devină vulnerabile și potențiale victime (inocente sau nu) ale unui atac informațional". Ei, dacă acesta nu e limbaj de politruc deviat prin limbajul "expertizei" integrat-euro-atlantice… însemnă că este ceea ce am spus mai sus: limbajul unui șarlatan care vrea să ia banii oamenilor la târg pe diverse leacuri miraculoase.
Finanțări din surse cu probleme mari
Apropo de bani — ISPRI, din care face parte LARICS, funcționează, după cum se scrie în prezentare, pe baza codului CAEN 7320, adică "Activități de studiere a pieței și de sondare a opiniei publice", mă rog, cu analiză și interpretare statistică — deci parcă toată activitatea descrisă până acum e puțin mai altfel decât scrie în lege — și nu e totul! LARICS "va începe campanii de informare publică și o serie de cursuri pentru jurnaliști dedicate acestor chestiuni (acțiuni de propagandă, dezinformare, manipulare publică, identificarea acestora, metode și strategii de contracarare etc.)". Mă rog, poate vor rezolva problema administrativă, deși trebuiau să o facă înainte de a li se aloca bani.
În fine, am atins chestiunea finanțării, de fapt am scris ceea ce se menționează pe site, "a fost inițiat cu sprijinul financiar al Academiei Române"; dar, se mai adaugă, cel puțin pe placheta montată la intrare "Proiect realizat cu sprijinul Fondul Recurent al Donatorilor — Academia Română", altă chestiune interesantă!
Pe Internet nu găsești date despre FRD. Am sunat la Academia Română, la șeful Serviciului Cancelarie — spun că mă interesează date despre FRD, mi se răspunde rapid — la Fundația Patrimoniu. Repet, repetă și persoana — la Fundația Patrimoniu. De ce am repetat, fiindcă acel ONG are o istorie plină de probleme. Mai precis, fostul președinte al fundației, academicianul Bogdan, a fost trimis în judecată pentru prejudicii uriașe rezultate din concesionarea și arendarea unor suprafețe mari de teren ale Academiei, dar și pentru alte infracțiuni.
Culmea este că actualul președinte, Gheorghe Sin, are și el o condamnare (pe care personal îmi asum răspunderea de a o considera nedreaptă) în celebrul dosar ICA (Dan Voiculescu), distinsul membru corespondent al AR și președinte al Academiei de Științe Agricole și Silvice fiind condamnat la 4 ani de închisoare cu suspendare. Iar problemele Fundației patrimoniu nu se opresc aici. Este suficientă o verificare a rapoartelor Curții de Conturi, dar și pericolul ca instituția să ajungă în faliment.
Deci, de unde susținerea LARICS și a ISCRI? Poate de la donatori. Ei bine, interesant este că, printre puținele mențiuni ale "finanțatorilor" activității ISPRI apare afaceristul Nicu Dumitru, cunoscut ca "Niro", patron al NIRO Investment Group, un personaj cheie în afacerea Microsoft, dar și capul promotorul comerțului mereu sancționat cu importuri chinezești, prin afacerea sa "Dragonul roșu". Tot Niro finanța și activități ale unui ONG paralel, Fundația Universitară a Mării Negre (FUMN) — unde se regăsesc protagoniștii de la ISCRI, Dan Dungaciu și Petrișor Peiu, alături de "analiștii" LARICS Sergiu Celac, Țîbrigan, Ion M. Ioniță, George Scarlat etc.
Servicii secrete și interese în mass media
Vorbind de protagoniști printre "membri" se remarcă figuri precum Cristian Diaconescu, sau Iulian Chifu, dând un vector politic clar — sunt cei care nu fac decât să atace orice întreprinde majoritatea aleasă prin vot democratic, asociind aceste atacuri cu diversele lor "războaie". Am numit doar câteva personaje mai cunoscute, de la care nu mă aștept la vreun pic de obiectivitate. Precizez însă că am remarcat analize interesante ale Mihaelei Nicola, desigur mă aștept ca la fel să fie ale lui Bogdan Ficeac și poate ale altor câțiva autori. Însă, sunt convins, acestea vor fi fără aviz în content-ul site-ului.
Ca să închei cu prezentarea postată de LARICS, "laboratorul" mulțumește "gazdelor", adică "blogurile Adevărul" — din nou o combinație stranie. Adevărul Holding S.A. se află în faliment, după ce, acum cinci ani, a intrat în insolvență. Despre principala figură a acționariatului, Cristi Burci, se poate spune doar că este una dintre figurile cele mai controversate ale tranziției, vizat de anchete ale procurorilor, luat pe sus de DIICOT chiar din redacția Adevărul. Care să fi interesul lui Burci în combinația cu "războiul informațional"?
Interesant este ce spunea, prin 2008, răposatul șef al SRI, Radu Timofte: "Burci a fost protejat în special de generalul (r) SIE Gheorghe Șerbanescu (deconspirat în textele lui Pacepa ca ofițer DIE și implicat în falimentul Bancorex) și ajutat de generalul Ioan Talpeș, fost șef al SIE".
"(despre Burci) am trimis nenumărate note informative în care avertizam instituțiile statului, inclusiv la Parchet, dar n-a ținut nimeni cont de ele pentru că Burci venea de mâna cu generalul SIE Gheorghe Șerbănescu și bloca demersurile noastre. Burci n-a fost protejat de SRI, ci de celălalt serviciu secret, de unde provine generalul Șerbănescu. De acolo mai provin și alții care îl protejează. Întrebați-l pe Talpeș în ce relații e cu Burci. Și colonelul Ristea Priboi știu că l-a ajutat, că prin el a reușit Burci să ia firme de la stat, prin Ovidiu Mușetescu" a declarat Radu Timofte cotidianului România Liberă. Mai menționez că în materialul respectiv găsiți multe alte date interesante pe tema Burci.
Am menționat numele unui principal colaborator al lui Dan Dungaciu, "analistul" Petrișor Peiu. Biografia acestuia este pur și simplu amețitoare, pasiunea pentru scris și analiză politică, geopolitică, sau vizând interesul național fiind de dată ceva mai recentă.
(Va urma)
