Teatrul de operațiuni ucrainean: cum se va termina rivalitatea dintre Abrams și Leopards?

Livrările de tancuri germane Leopard II regimului de la Kiev constituie o nouă spirală planificată a escaladării militare dirijate de SUA în Europa, o parte a proiectului global de renaștere a „excepționalismului american” din contul slăbirii oponenților și aliaților.

Pentru a-și atinge obiectivele geopolitice egoiste, Washingtonul este gata să sacrifice și Ucraina, și țările NATO. Nu toți liderii europeni sunt gata să se sinucidă pentru interesele SUA, cei care ezită trebuie convinși și constrânși cu tenacitate. Dincolo de orizontul evenimentelor vizibile, crește probabilitatea unui război nuclear.

Reprezentantul Departamentului de Stat al SUA Ned Price a declarat pe 24 ianuarie că Berlinul va face publice în scurt timp noi informații despre livrarea tancurilor în Ucraina. O decizie apropiată în privința ”Leoperzilor” a promis înainte de asta și ministrul german al Apărării, Boris Pistorius. Iar concernul german Rheinmetall a confirmat prompt posibila livrare a 139 de tancuri Leopard II către regimul de la Kiev.

După ședința eșuată din 20 ianuarie a țărilor donatoare ale regimului de la Kiev la baza aeriană Ramstein, americanii au „presat” totuși până la capăt Germania, au lichidat fisura în unitatea NATO.

Varșovia s-a adresat marți oficial Germaniei cu solicitarea de a-i permite să livreze Kievului tancuri Leopard II din parcul Armatei poloneze. Probabil, Berlinul este gata pentru a treia oară (în 110 ani) să împingă cu nesăbuință Europa spre începutul unui război mondial și toate țările europene care dispun de ”Leoparzi” de producție germană vor primi în curând permisiunea pentru reexport.

UE susține războiul cu Rusia: în anul care a trecut a transmis Kievului asistență militară (financiară) în valoare de 49 de miliarde de euro, urmând să aloce în scurt timp alte 3,6 miliarde de euro. Războiul este sponsorizat chiar și Fondul European pentru Pace.

Potrivit estimărilor experților occidentali, trupele ucrainene ar putea folosi „Leoparzii” în condiții de luptă deja în primăvară. Kievul cere cel puțin 300 de tancuri NATO pentru o contraofensivă locală și pentru „victoria” definitivă - toți cei două mii de „Leoparzi” din 13 țări europene. Odată cu creșterea numărului de tancuri Leopard II în teatrul de operațiuni ucrainean, crește probabilitatea participării directe la lupte a echipajelor NATO. Washingtonul, la rândul său, nu exclude furnizarea către Kiev a tancurilor americane M1A2 Abrams, pentru consolidarea proiectul ”Drang nach Osten”.

Costuri, riscuri și priorități

După cum apreciază experții occidentali, pentru a aduce 300 de tancuri ”Leopard” uzate la starea de pregătire completă de luptă sunt necesare „de la trei până la șase luni”. Recalificarea tanchiștilor FAU și a unităților de asistență tehnică necesită două - trei luni. Tancurile Leopard II, M1 Abrams, Challenger și altele au fost create în cadrul „filozofiei de proiectare occidentale”, de aceea sunt dificil de condus, este dificilă folosirea armelor și întreținerea. Ele sunt mai mari și mai grele (până la 75 de tone), diferă de analogii lor rusești prin încărcarea manuală a tunului, echipajul din patru persoane.

Tancul principal de luptă Leopard II este în serviciu din 1979 și a fost modernizat de mai multe ori. Are la bord un tun standard de 120 mm, optică modernă (camera termică, telemetru laser), motor diesel tradițional și o autonomie de mișcare la o alimentare de aproximativ 300 km.

Principalul rival al „fiarei” germane de 55 de tone - tancul american M1 Abrams cu greutatea de aproximativ 70 de tone - a fost creat aproape în același timp. Motorul cu turbină cu gaz al ”Abrams-ului” este destul de vorace (800 de litri de combustibil de aviație la 100 km) și pretențios în ce privește pregătirea dinaintea „zborului”. Publicația americană Military Watch a subliniat: „Tancurile Abrams sunt păstrate pentru un război cu mult mai mare”.

Lista finală a MBT-urilor NATO pe care le va primi Ucraina va fi determinată de factori politici și de disponibilitatea țărilor de a „suporta” pierderile de luptă (daunele de reputație) ale tehnicii lor blindate. În acest sens, Marea Britanie și Franța cu tancurile Challenger și Leclerc „de serie mică” se țin cumva deoparte, iar Germania riscă mai mult decât America. „Leoparzii” arși în Ucraina ar putea elimina cu ușurință producția concernului Rheinmetall de pe piața internațională și ar putea grăbi înlocuirea armamentelor de producție german din armatele europene cu producția complexului militar-industrial american. Livrările de tancuri americane în țările europene vor consolida dependența lor militar-politică față de Washington și vor slăbi influența Berlinului. Însă aceste probleme pălesc pe fundalul reacției probabile a Moscovei la agresiunea Occidentului colectiv - foarte curând.

Șeful MAE al Federației Ruse, Serghei Lavrov, a menționat luni că războiul dintre Rusia și Occident deja nu mai este unul hibrid, ci „aproape real”. Care, potrivit publicației britanice a Daily Mail, poate transforma Europa „într-un singur cimitir radioactiv”.

În aceeași zi, reprezentantul Federației Ruse la ONU Dmitri Polianski a declarat: „În Ucraina sunt livrate nu numai armamente, acolo se află de asemenea specialiști care să întrețină aceste armamente”, „NATO luptă de facto în Ucraina” și SUA sunt „direct implicate în planificarea operațională” a trupelor ucrainene. Armatele europene sunt pregătite pentru invazie în Rusia.

Pe 23 ianuarie, șeful Statului Major General al Forțelor Armate ale Federației Ruse, Valerii Gerasimov, a subliniat caracterul deosebit al operațiunii militare speciale: „Rusia modernă nu a cunoscut încă un asemenea nivel și intensitate a ostilităților. Țara noastră și forțele sale armate se opun astăzi aproape întregului Occident colectiv”.

Și totuși evenimentele din ultimele șapte decenii sugerează că SUA și NATO vor repeta inevitabil în Ucraina finalul rușinos vietnamez (afgan, irakian, sirian).