Societate
Știri de ultimă oră din societate, cazuri sociale, probleme, asistență socială, viața de zi cu zi, evenimente publice, culturale, viața de la țară, din cartier, prognoza meteo

Fabrica de Chimicale Mărășești din România a ajuns moloz

Imagine simbol - Sputnik Moldova-România, 1920, 07.01.2023
Urmăriți-ne pe
НовостиTelegram
Cunoscuta fabrică din Mărășești, care a supraviețuit celor două conflagrații mondiale, și-a dat ultima suflare în anii tranziției după 1989, când guvernanții au dovedit că sunt incapabili să o mai salveze.
BUCUREȘTI, 7 ian – Sputnik. Un colos românesc a fost demolat. De fapt, dacă este să fim sinceri, încă un colos românesc și-a dat ultima suflare.
Victor Ponta - Sputnik Moldova-România, 1920, 06.01.2023
Politică
Planul prin care România a devenit colonie, dezvăluit de Ponta
Privatizările de după 1989 s-au dovedit a fi doar mijloace prin care industria românească a fost pusă pe butuci
Chimica Mărășești a supraviețuit bombardamentelor din cele două războaie mondiale, însă nu a mai putut fi salvată de guvernanții care au preluat puterea în România după 1989.
Fabrica poate fi considerată un model de afacere în perioada interbelică, când număra 300 de lucrători care aveau la dispoziţie grădiniţă pentru copii, sală de festivităţi şi chiar cameră pentru musafiri. Produsele sale ajungeau până şi în SUA, scrie ziaruldevrancea.ro.
Potrivit publicației vrâncene, din vestita Fabrică de Chimicale din Mărăşeşti a rămas din anul 2011, de când a fost demolată în totalitate, doar o palidă amintire.
Ea mai trăiește doar în amintirile celor care au lucrat acolo sau a celor care treceau zilnic cu mașina pe lângă ea și au văzut cum se transformă într-o ruină.
Florin Marian Dîrdală, arhivist la Serviciul Judeţean al Arhivelor Naţionale Vrancea, a găsit mai multe documente de arhivă din perioada interbelică în care sunt prezentate atât informaţii generale despre fabrică, precum şi câteva imagini inedite.
Fabrica producea la început numai clei de faină de oase şi de coarne, întrebuinţat pentru îngrăşăminte agricole, negru animal, gelatină comestibilă şi industrială, superfosfat. Societatea producea şi distribuia curent locuitorilor din Mărăşeşti şi Spitalului din localitate.
În 1923 fabrica a produs 100 de vagoane de clei, 30 de vagoane grăsime , 40 de vagoane negru animal (cărbune extras din substanţe organice) 300 de vagoane îngrăşăminte chimice, avea un capital de 20.000.000 lei şi 300 de lucrători, spune Florin Dârdală.
Potrivit acestuia, în perioada 1968-1979 din totalul sumelor de bani alocate industriei, 12 la sută au fost repartizate doar industriei chimice.
”Atunci, când director era un anume Cornel Mariş, s-au construit noi capacităţi la Chimică Mărăşeşti, care şi-a diversificat foarte mult producţia, ajungând să fabrice produse unicat în Europa. După anul 2000 fabrica şi-a închis porţile, tranziţia post decembrista reuşind, ceea ce două războaie mondiale şi câteva crize economice vechi n-au putut face şi anume falimentul”, mai spune Florin Dârdală.

Fabrica a ajuns o ruină după 1990

Pentru că nu s-a investit intru îndeplinirea criteriilor de mediu, iar investitorul principal nu a mai plătit ratele de privatizare, conform licitaţiei din decembrie 1999 şi contractului din februarie 2000, Autoritatea pentru Privatizare si Administrarea Participațiilor Statului a declanşat proceduri legale în instanţă, care s-au finalizat mai târziu s-au terminat cu demolarea controlată a resturilor fostei fabrici Chimica-Marchim Mărăşeşti.
Fluxul de știri
0