Politică
Ultimele știri din politică, cele mai importante evenimente de la Președinție, Guvern și Parlament, partide politice, declarații ale politicienilor, știri pe surse, comentarii și analize

Analiză incendiară: Marga ar putea fi candidatul suveraniștilor la prezidențiale

© AFP 2022 / DIMITAR DILKOFFAndrei Marga
Andrei Marga - Sputnik Moldova-România, 1920, 19.09.2022
Andrei Marga
Urmăriți-ne pe
НовостиTelegram
Inpolitics face o analiză a efectelor declarațiilor curajoase ale lui Andrei Marga despre teritoriile pe care Ucraina trebuie să le dea României și ajunge la concluzii surprinzătoare
BUCUREȘTI, 19 sept - Sputnik. Inpolitics lansează o ipoteză incendiară despre declarațiile lui Andrei Marga referitoare la teritoriile pe care Ucraina trebuie să le dea înapoi României. Bogdan Tiberiu Iacob, autorul analizei, spune chiar că ”suveraniștii pot exulta: habemus papam!”.
Inpolitics evidențiază ceea ce numește drept „o situație rar întâlnită și cu potențial nuclear: cu un singur discurs – de fapt un răspuns la o banală întrebare de presă – un personaj autohton declanșează instantaneu tensiuni și reacții atît de mari încît deja se poate pune problema dacă nu cumva ecuația politico-electorală 2024 tocmai s-a modificat dramatic”.
Potrivit analizei, Andrei Marga a dobândit peste noapte profilul politic mai mult decât suficient pentru a întruni aprecierea și susținerea unui segment în creștere vertiginoasă în România și în Europa, și anume naționaliștii-suveraniști.
Inpolitics remarcă faptul că a fost suficientă o singură întrebare inocentă din partea unei ziariste pentru ca Marga să aprindă scena politică nu doar națională, ci chiar internațională.
”Istoria noastră recentă nu reține prea multe cazuri în care câteva vorbe să fi produs imediat asemenea reacții, iar povestea e abia la început”, mai remarcă BTI.
Analiza urmărește cum vorbele fostului ministru aprind imediat mass-media și scena politică, presa alocând spații largi, politicienii reacționând prompt, la fel și ministerul de Externe.
Mykhailo Podolyak - Sputnik Moldova-România, 1920, 19.09.2022
Politică
Andrei Marga amenințat de un oficial ucrainean cu închisoarea
Dar, devenit inamicul public nr.1, Marga nu doar că nu dă înapoi, dar merge mai departe, într-o nouă declarație, argumentându-și declarațiile inițiale.
Inpolitics observă că situația din Ucraina deja remodelează nu harta regiunii, ci întreaga civilizație occidentală, cu ale ei tabieturi cu tot, iar acest lucru deranjează tot mai mult.
”Cetățeanul occidental e suficient de generos ca să întindă o mînă de ajutor unui popor asuprit; cât de departe, însă, poate merge acest ajutor? Până la prăbușirea propriul nivel de trai, până la sacrificarea propriilor familii de dragul familiilor ucrainene?”, remarcă BTI.
Și, mai observă el, nu doar europenii se întreabă, probabil, dacă nu cumva ar putea fi târâți curând într-un război mondial.
Referitor la România, curentul naționalist-suveranist crește vertiginos – la fel ca în restul Europei – și e greu de întrevăzut la ce cote va ajunge în 2024, se arată în analiza citată.
”Apar ca ciupercile după ploaie partidulețe anti-sistem, chiar anti-UE, se încearcă alianțe de tot felul, crește corul criticilor la adresa Bruxellesului și Washingtonului. Ceea ce le lipsește, însă, e un far călăuzitor pentru prezidențiale. O personalitate care să polarizeze aversiunea față de strategia instituțiilor europene care a cam băgat continentul în gard”, atrage atenția BTI.
El face o listă a numelor vehiculate: Șoșoacă, George Simion, Gheorghe Piperea, mai nou veniți în lupta politică; nume mai vechi, de la Orban și Dragnea la Dăncilă, Ponta sau Orlando Teodorovici, toți aceștia luptă să răzbată pe noul culoar, care se anunță extrem de generos, doar că niciunul nu are backgroundul lui Andrei Marga.
BTI amintește că Marga, în vârstă de 76 de ani, este filosof, sociolog, politolog și om politic cu ștate vechi. A fost ministru de Externe într-un guvern de stânga (Ponta), dar și ministru al Educației într-un regim de dreapta, al lui Emil Constantinescu. A fost rector al Universității Babeș-Bolyai, cea mai prestigioasă din România și președinte al Institutului Cultural Român. În plus, vorbește germana foarte probabil mai bine decât Klaus Iohannis, e laureat al Premierului Herder, autor de cărți și tratate, traducător, beneficiar de numeroase burse în occident, inclusiv în perioada comunistă.
Arcul de Triumf din București - Sputnik Moldova-România, 1920, 18.09.2022
Politică
Precizările diplomației române privind declarațiile făcute de Andrei Marga despre Ucraina
BTI atrage de asemenea atenția că Marga, din punct de vedere al pregătirii intelectuale are cel mai solid CV dintre toți președinții României din istorie, mult peste al lui Emil Constantinescu, spre exemplu și e, probabil, singurul dintre ei care a scris lucrări de geopolitică, fiind doctor al unei universități americane, doctor Honoris Causa al opt universități din țară și străinătate, Mare Ofițer al Ordinului Național al Meritului din Franța plus nenumărate alte decorații și onoruri străine, membru al numeroase foruri cultural-științifice din întreaga lume.
Pus pe un taler de unul singur, iar pe celălalt înghesuiți Nicolae Ciucă, Marcel Ciolacu, Lucian Bode, Alina Gorghiu, Florin Cîțu, George Simion, Liviu Dragnea, Eugen Tomac șamd, Andrei Marga înclină în orice moment balanța spre el, observă ironic BTI.
Analiza remarcă, de aceea, că filosoful clujean ar putea schimba dramatic paradigma anului electoral 2024, pentru că discursul naționalist-suveranist, conservator, critic la adresa Occidentului, părea a fi arondat unor personaje fără greutate, doar cu multă gargară la purtător.
”Cât de mulți români ar putea rezona cu vorbele sale, câți se vor fi săturat de fasoanele teatrale ale lui Zelenski, pe câți îi sperie consecințele conflictului militar din est și câtor români le va fi sunat plăcut ideea recuperării unor teritorii care ne-au aparținut?”, se întreabă BTI.
Dacă Marga o să fie interesat de un rol major în politică, iar în spatele lui să înceapă încolonarea vocilor euroscepticilor, filosoful poate deveni o forță de temut în 2024, se mai arată în analiza citată.
Fluxul de știri
0