EDITORIALIST
Editoriale și analize de actualitate, pe subiecte fierbinți ce țin de politică, economie, societate, relații internaționale, conflicte, securitate, SUA, UE, NATO, Rusia, China, România

America a refuzat să salveze Europa

© Sputnik / Алексей Витвицкий / Accesați arhiva multimediaSteagurile UE și SUA
Steagurile UE și SUA - Sputnik Moldova-România, 1920, 16.09.2022
Urmăriți-ne pe
НовостиTelegram
Criza actuală a fost creată cu mâinile Statelor Unite și nimeni nu poate garanta că în Europa nu vor începe adevărate procese centrifuge de dezintegrare. Dar, se prea poate, proiectanții crizei anume așa au și gândit totul.
Chiar în momentul când vara tocmai s-a sfârșit, iar frigul iernii este încă departe, lăudata unitate occidentală este pe cale să se spargă. În presa străină sunt răspândite numeroase interviuri cu șefii companiilor americane de petrol și gaze, în care aceștia spun în mod direct și fără cel mai mic echivoc că nu vor putea salva Europa de deficitul de surse energetice din hidrocarburi și aceasta din urmă ar trebui să se pregătească pentru încercări serioase, inclusiv reducerea producție și întreruperi de curent.
Ironia neîndoielnică a acestei situații constă în faptul că Washingtonul a fost cel care a împins activ și i-a cerut practic în mod ultimativ Bruxellesului să introducă toate măsurile restrictive posibile împotriva livrărilor de cărbune, petrol și gaze rusești. Se aștepta că impunerea embargoului va duce la prăbușirea economiei rusești și va secătui bugetul, care, după cum erau siguri mulți, se ține exclusiv pe injecțiile valutare din vânzarea resurselor energetice, în particular către Europa, care istoric este o piață cheie pentru exporturile rusești. Statele Unite au trâmbițat pe la toate colțurile că vor salva aliații prin creșterea livrărilor transcontinentale ale propriului petrol de șist și gaz lichefiat, de aceea nu are de ce să le fie teamă.
Însă după interzicerea completă a achiziționării cărbunelui rusesc și încercarea de a impune un plafon la prețul petrolului, s-a dovedit brusc că este extrem de problematică înlocuirea volumelor respective, iar ceea ce a venit din alte țări costă deja de câteva ori mai mult . De exemplu, costul unei tone de cărbune de marcă energetică se menține cu încredere la peste 350 de dolari, ceea ce este de cel puțin trei ori mai mult decât acum un an. Situația de pe piața petrolului a fost descrisă miercuri, pe înțeles și foarte elocvent, de către secretarul Trezoreriei SUA, Janet Yellen. Îndată ce va fi impusă interzicerea totală a importurilor de petrol rusesc – iar o astfel de posibilitate încă se mai examinează și un embargo ar putea intra în vigoare până la sfârșitul anului - aceasta va duce la creșterea bruscă a prețurilor, când vor solicita peste 100 de dolari pe baril. Unii economiști americani și agenții analitice vorbesc chiar de 120-140 de dolari.
Flagul Federației Ruse și UE - Sputnik Moldova-România, 1920, 28.07.2022
EDITORIALIST
Europa i-a înmânat Rusiei o super-armă împotriva sa
Trebuie menționat faptul că americanii și-au sporit cu adevărat, mult și brusc, ponderea în importurile europene. De exemplu, în aprilie, adică la mai puțin de două luni după începerea operațiunii militare speciale și prăbușirea treptată a livrărilor rusești, petroliștii americani le vindeau prietenilor lor europeni cantități record de 1,5 milioane de barili pe zi. Exportul de gaze naturale a crescut și el impresionant – doar în iulie, americanii au livrat în porturile europene GNL în volum total de 57 de miliarde de metri cubi. În acest fel, Lumea Veche a devenit principala piață de vânzare, care a reprezentat 68 la sută din totalul gazelor vândute în străinătate, care sunt de proveniență americană. Mai mult decât atât, administrația președintelui Biden a jurat că va crește în continuare livrările, a fost numită chiar și cifra de 15 miliarde de metri cubi suplimentari. Anume sub această melodie, prin manipularea cifrelor de mai sus, Uniunea Europeană a fost convinsă să se arunce într-o spirală a morții sinucigașă.
De fapt însă, a avut loc o banală redistribuire a pieței, când vânzătorul, pe de o parte, speriind de moarte cumpărătorul, iar pe de altă parte - promițându-i munți de aur, pur și simplu a eliminat concurentul. Schema este foarte asemănătoare cu cea pe care în anii 90 au învârtit-o tot felul de elemente criminale și racketi.
Și iată că acum afară este mijlocul unui septembrie destul de cald, iar retorica de peste ocean s-a schimbat în cel mai radical mod. Pe scurt, ideea principală poate fi descrisă așa: nu sunt petrol și gaze, dar voi țineți-vă.
De exemplu, reprezentantul unei mari societăți pe acțiuni Quantum Energy Partners, care este specializată în investiții în sectorul petrolului și gazelor, spune răspicat că sporirea producției este imposibilă și acum, și în viitorul apropiat. „Nu va fi nici un ajutor” - trage linia șeful companiei. „Nici în privința petrolului, nici a gazelor”.
Lui îi țin isonul colegii de la compania de foraj Pioneer Natural Resources. Directorul acesteia precizează că numărul platformelor de foraj din SUA a rămas practic neschimbat în ultimul an și nu există planuri de creștere a numărului lor. Mai mult decât atât, se așteaptă chiar o scădere a producției de țiței cu aproximativ un milion de barili pe zi.
Întrucât impunerea unor restricții suplimentare de către UE este practic o chestiune decisă, se așteaptă ca până la sfârșitul anului volumul exporturilor de petrol rusesc și produse petroliere către Lumea Veche să scadă cu cel puțin 20 la sută. Piețele au reacționat în mod adecvat - și un baril de Brent de referință s-a menținut cu încredere la ultima licitație la 95 de dolari, iar având în vedere scăderea livrărilor care va urma și declarațiile de peste ocean, ne putem aștepta cu siguranță că aurul negru nu se va ieftini.
A turnat gaz pe foc și discursul lui Alexander Novak, care a anunțat o prognoză de scădere a exporturilor de gaze naturale către UE în volum de circa 50 de miliarde, ceea ce înseamnă reducerea cu tocmai o treime față de rezultatele din 2021. Dar asta nu înseamnă că în bugetul Rusiei va ajunge mai puțin profit. În viitorul cel mai apropiat vor avea loc negocierile finale privind acordul de construcție a gazoductului ”Forța Siberiei-2”, cu o capacitate de anume acele 50 de miliarde de metri cubi. Este în proces creșterea volumului livrărilor prin prima „Forță”. Într-o perspectivă apropiată, prin această conductă vor fi pompați cel puțin 20 de miliarde de metri cubi de combustibil albastru. Este în proces de dezvoltare tehnică conducta de gaz de la Vladivostok până în nordul Chinei. Sunt încă 10 miliarde. Da, proiectele enumerate nu vor fi lansate chiar mâine, însă firele gazoductelor vor lega în sfârșit piața rusească de platformele premium, practic nelimitate în ceea ce privește consumul, din regiunea Asia-Pacific.
Recolta grâului - Sputnik Moldova-România, 1920, 23.04.2022
EDITORIALIST
Împotriva Occidentului, Rusia are arme mult mai teribile decât rachetele
În ceea ce ține de reacția la declarațiile energeticienilor americani în Europa însăși, care intră în sezonul de încălzire cu perspective extrem de tulbure, aici, fără nicio exagerare, poți să te aștepți la orice - de la o explozie a nemulțumirii populare până la prăbușirea fizică a acestui bloc politic.
Zilele acestea, prim-ministrul Poloniei a atacat Germania cu critici devastatoare, acuzând-o de crearea actualei crize. Morawiecki a spus că industria energetică a Europei este în ruine, iar cauza este renunțarea prematură a Berlinului la centralele pe cărbune și nucleare, precum și dependența excesivă de ”Nord Streamuri” care, în virtutea unor cauze binecunoscute, nu își mai pot îndeplini funcțiile de proiect.
Dar nici asta nu este tot.
Aceeași Polonie a declarat că cere despăgubiri de la germani pentru anii de ocupație din timpul celui de-al Doilea Război Mondial, în valoare de - gândiți-vă bine - mai bine de un trilion de dolari. Adică Varșovia, principalul beneficiar al asistenței financiare nerambursabile de la bugetul UE, agravează în mod deliberat, la maximum, relațiile cu principalul donator. Acest lucru nu poate decât să mărturisească despre profunzimea crizei politice sistemice care s-a amplificat în urma crizei resurselor energetice. Vorbele pe care le-au spus liderii polonezi în ultimele săptămâni ar fi fost anterior mai mult decât suficiente, dacă nu pentru a rupe relațiile diplomatice, atunci cu siguranță pentru răcirea lor la limită. Intensitatea retoricii interstatale intra-europene reflectă în mod clar criza din Europa, când unii participanții trag cu înverșunare peste ei ”plapuma” hidrocarburilor, căutând totodată vinovații printre vecini.
Criza actuală a fost creată cu mâinile Statelor Unite și nimeni nu poate garanta că în Europa nu vor începe adevărate procese centrifuge de dezintegrare. Dar, se prea poate, proiectanții crizei anume așa au și gândit totul.
Fluxul de știri
0