În cât timp trebuie să revină românii incorporabili în țară în caz de război

Un proiect de lege elaborat de MApN prevede că românii încorporabili și rezerviștii aflați în străinătate vor fi obligați să vină în 15 zile în țară în caz de război

BUCUREȘTI 11 iul – Sputnik. Ministerul Apărării Naționale a elaborat un proiect de lege care prevede, printre altele, că românii încorporabili și rezerviștii aflați în străinătate vor avea 15 zile la dispoziție să se întoarcă în țara, în cazul instituirii stării de asediu, mobilizare sau război.

Proiectul arată că cetățenii încorporabili, rezerviștii voluntari și rezerviștii au obligația de a se prezenta la locul, data și ora prevăzute în ordinul de chemare.

De asemenea, mai prevede proiectul, la instituirea stării de asediu sau la declararea stării de mobilizare sau a stării de război, cetățenii încorporabili și rezerviștii cu domiciliul în România, plecați temporar în afara țării, au obligația de a se prezenta, în termen de maximum 15 zile calendaristice de la data notificării, la centrele militare în evidența cărora se află, în vederea clarificării situației militare și, după caz, a înmânării ordinului de chemare.

Un alt alineat din proiectul de lege arată că la instituirea stării de urgență, a stării de asediu ori la declararea stării de mobilizare sau a stării de război, rezerviștii voluntari plecați temporar în afara țării au obligația de a se prezenta la structurile din cadrul instituțiilor cu atribuții în domeniul apărării și securității naționale în care sunt încadrați, în termenul prevăzut în contract.

”Cetățenii încorporabili și rezerviștii care nu au domiciliul în țară, au obligația ca, în termen de maximum 15 zile calendaristice de la publicarea în Monitorul Oficial al României a hotărârii Parlamentului privind declararea stării de mobilizare totală sau a stării de război sau a decretului Președintelui României privind instituirea stării de asediu sau declararea stării de mobilizare, să contacteze centrul militar din raza unității teritorial-administrative unde au avut ultimul domiciliu”, se mai arată în proiectul MApN.