Un liberal se bucură de necazul Poloniei și Ungariei care vor rămâne fără banii UE

Reacție absurdă a unui europarlamentar liberal care s-a bucurat că Polonia și Ungaria vor avea fondurile UE blocate din cauza luptei lor pentru independență și suveranitate

BRUXELLES, 16 feb – Sputnik. Europarlamentarul PNL Sigfried Mureșan a fost astăzi concentrat să ”pedepsească” Polonia pentru independența sa față de Bruxelles, așa că și-a dedicat pagina de facebook urmăririi situației care privea această țară.

El a anunțat de dimineață faptul miercuri că Curtea de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) va decide cu privire la cererea Ungariei și Poloniei de a anula regulamentul care corelează plata fondurilor UE cu respectarea statului de drept.

”Pentru noi, Parlamentul European, este esențială protejarea fondurilor europene împotriva utilizării abuzive de politicienii care încalcă statul de drept. Banii trebuie să ajungă acolo unde este nevoie de ei, la beneficiarii cinstiți de fonduri europene și către investiții și proiecte care duc la creșterea nivelului de trai al oamenilor. Rolul mecanismului este să se asigure că acest lucru se întâmplă”, a luat el apărarea șantajului la care UE supune Polonia.

El chiar s-a lăudat că, în calitate de vicepreședinte al Grupului PPE responsabil pentru bugete, a luptat mult pentru ca regulamentul privind condiționarea fondurilor europene de statul de drept să intre în vigoare la 1 ianuarie 202, iar în calitate de coraportor pe Mecanismul de Redresare și Reziliență, s-a implicat pentru ca acest regulament să se aplice și la fondurile din Mecanismul de Redresare (banii alocați pentru PNRR-ul României).

Curtea de Justiție a UE păstrează șantajul la adresa țărilor independente

Apoi, Siegfried a salutat decizia de miercuri a Curții de Justiție a UE de a nu anula regulamentul privind corelarea fondurilor europene de statul de drept, care i s-a părut ”un deznodământ firesc”.

Condiționalitatea este in vigoare și de acum se va aplica împotriva tuturor celor care atacă statul de drept, a sărit în sus de bucurie Mureșan că Bruxelles poate penaliza ultimele țări care mai luptă pentru suveranitate.

El chiar a cerut Comisiei Europene să nu mai amâne declanșarea mecanismului, adică să înceapă să aplice efectiv regulamentul dacă a evaluat că există posibile cazuri de încălcare a statului de drept în țările membre UE.

Cum se aplică regulamentul pentru România

Sigfried Mureșan pune astfel în pericol și fondurile României. El arată într-o altă postare cum Curtea de Justiție a Uniunii Europene a respins astăzi cererea Ungariei și Poloniei de a anula regulamentul privind corelarea fondurilor europene de statul de drept și a explicat că de acum încolo, ori de câte ori vor exista încălcări ale statului de drept într-o țară membră a Uniunii care pun în pericol fondurile europene, Comisia Europeană va trebui, mai întâi, să informeze guvernul statului în cauză despre acest lucru. Va trebui, de asemenea, să ceară mai multe informații și să solicite remedierea situației.

”Dacă, după această etapă, continuă încălcarea statului de drept, atunci Comisia propune Consiliului Uniunii Europene suspendarea plăților din fonduri europene pentru statul respectiv. Consiliul de Miniștri al UE va adopta această propunere cu majoritate calificată, nu este nevoie de unanimitate”, a salutat iarăși cu bucurie liberalul acest mecanism care ar putea lovi și România. Cu precizarea necesară că ”statul de drept” este marota UE de a șantaja țările independente, precum Ungaria și Polonia.

Dar el spune că România, în momentul de față, nu se află în niciun pericol de a pierde fonduri europene prin acest mecanism. Dar acest lucru nu e tocmai din cauză că România nu mai are nici o umbră de suveranitate?

”Dar dacă, în viitor, vom avea din nou un guvern care atacă independența justiției și statul de drept, mecanismul va proteja fondurile europene alocate țării noastre de abuzurile unui astfel de guvern, prin suspendarea plăților. Totodată, prin această suspendare, Uniunea Europeană va descuraja continuarea atacurilor la independența justiției și la statul de drept pentru că guvernul va avea atunci de ales între continuarea atacurilor și accesul la fondurile europene”, îi amenință Sigfried Mureșan pe cei care ar încerca în România o altfel de politică decât cea a supunerii liberale față de UE.

Cum a reacționat Polonia

Spre deosebire de reacțiile din România, Polonia a reacționat dur la adresa UE. Decizia Curții de Justiție a UE, în legătură cu pretențiile Poloniei și Ungariei legate de fonduri, transferă Uniunea Europeană dintr-un spațiul al libertății, într-un spațiu al violenței, a declarat ministrul Justiției, procurorul general al Poloniei, Zbigniew Ziobro, în cadrul unei conferințe de presă susținută miercuri.

“Ceea ce observăm acum este un moment istoric al trecerii Uniunii Europene dintr-un spațiu al libertății, într-un spațiu în care pot fi utilizate violențe ilegale, pentru a priva de libertate statele din componența UE sau să le reducă din suveranitate”, a spus Ziobro.

Parlamentul European bate cuie în sicriul suveranității statelor

Parlamentul European a cerut miercuri Comisiei Europene ca, după decizia prin care Curtea de Justiţie a UE (CJUE) i-a permis să suspende fondurile europene pentru statele despre care consideră că încalcă statul de drept, să ia rapid această măsură împotriva Poloniei şi Ungariei, care acuză instituţiile UE de abuz de putere.

Polonia şi Ungaria au ameninţat în 2020 că vor bloca prin veto bugetul multianual al UE dacă va fi introdus acest mecanism. Dar premierii polonez şi ungar, Mateusz Morawiecki şi Viktor Orban, au ajuns în cele din urmă cu ceilalţi lideri europeni la o înţelegere conform căreia mecanismul de condiţionalitate va permite suspendarea fondurilor europene numai în cazul unor încălcări ale statului de drept ce afectează ''buna gestiune financiară'' a bugetului UE sau interesele financiare ale Uniunii într-un ''mod suficient de direct'' (corupţie, fraudă fiscală etc.), nu în cazul unor chestiuni societale, cum ar fi drepturile comunităţii LGBT, iar aplicarea sa va începe numai după ce CJUE se va pronunţa asupra legalităţii mecanismului, decizie dată miercuri şi care este favorabilă Comisiei Europene.

Totuşi, sfera aplicării mecanismului nu este foarte clar definită şi ar putea lăsa loc la interpretări. De pildă, unii eurodeputaţi au cerut aplicarea lui şi în cazul noii legi ungare care interzice promovarea homosexualităţii în şcoli şi pe care Bruxellesul o critică pentru că ar discrimina persoanele LGBT.

Prin urmare, Polonia şi Ungaria se tem că mecanismul va fi interpretat şi folosit în mod arbitrar de Comisia Europeană împotriva anumitor state membre; mai ales că acuzaţiile Bruxellesului la adresa guvernelor conservatoare din cele două ţări privesc multe aspecte, precum reformele judiciare, contestarea întâietăţii dreptului european în faţa celui naţional, avortul, drepturile minorităţilor sexuale, respingerea migranţilor, atribuirea contractelor publice etc., pentru unele dintre acestea Comisia Europeană neaprobând până în prezent nici PNRR-urile celor două ţări în cadrul planului european de redresare post-pandemie, în care Polonia are alocate granturi de 36 de miliarde de euro şi Ungaria 7 miliarde.

Abuz de putere al UE

În opinia ministrului ungar al Justiţiei, Judit Varga, introducerea acestui mecanism de condiţionalitate este un ''abuz de putere'' din partea instituţiilor europene şi CJUE a dat miercuri o ''decizie politică'' legată de noua lege ungară anti-LGBT. Pentru această lege, premierul Orban a convocat un referendum odată cu alegerile legislative din 3 aprilie.

Ministrul polonez al Justiţiei, Zbigniew Ziobro, a estimat la rândul său că noul mecanism ''ţine de puterea abuzivă şi transferul ei către cei care, sub pretextul statului de drept, doresc să-şi exercite puterea în detrimentul statelor membre''. El i-a reproşat de asemenea această situaţie însuşi premierului său Mateusz Morawiecki, pentru compromisul pe care l-a acceptat în 2020.

Morawiecki a acuzat la rândul său că, în prezent, la nivelul UE are loc un ''proces periculos de centralizare birocratică, de federalizare'', condus de instituţii europene care-şi depăşesc prerogativele prevăzute în tratate.

În acest timp, eurodeputaţii responsabili cu mecanismul de condiţionalitate au cerut Comisiei Europene să-l aplice rapid împotriva Poloniei şi Ungariei, adică în ''câteva zile sau câteva săptămâni''. ''Comisia nu-şi mai poate permite să-l amâne pentru a-l activa, eventual, după alegerile din Ungaria. Ar fi ceva periculos: de fiecare zi, săptămână şi lună de amânare vor beneficia regimurile autoritare din Uniunea noastră'', spune eurodeputatul popular finlandez, Petri Sarvamaa.

La rândul său, un eurodeputat german al Verzilor, Daniel Freund, a ameninţat Comisia Europeană că, dacă ''ignoră în continuare'' apelurile de activare rapidă a mecanismului de condiţionalitate, atunci Parlamentul European ar putea recurge la măsuri de care dispune, precum aprobarea bugetului Comisiei.

Polonia și Ungaria vor acționa la unison

În acest timp, Polonia şi Ungaria iau în calcul să răspundă prin blocarea altor decizii europene ce necesită unanimitate, precum politica energetică, cea climatică sau deciziile de politică externă. Totuşi, şeful de cabinet al premierului Viktor Orban, Gergely Gulyas, a declarat că disputa pe tema statului de drept nu va determina guvernul ungar să blocheze summitul UE-Africa de săptămâna aceasta şi nici eventualele sancţiuni împotriva Rusiei în contextul crizei ucrainene.