Iohannis pune paie pe foc: ”Cea mai gravă criză de după căderea Cortinei de fier”

Pentru a justifica venirea trupelor străine în România, președintele Klaus Iohannis a lansat ideea că ne confruntăm cu ”cea mai gravă criză de după căderea Cortinei de fier”

BUCUREȘTI, 11 feb - Sputnik. Klaus Iohannis a salutat în declarația sa de presă de vineri, de la baza Mihail Kogălniceanu, vizita în România a secretarului general al NATO, numind acest moment ca fiind crucial pentru securitatea euro-atlantică.

El a deplâns deteriorarea accentuată a situației de securitate în Ucraina și zona Mării Negre și a arătat că actuala criză nu ar fi doar una regională, ci ar afecta securitatea întregului spațiu euro-atlantic.

”Le urez din partea mea și poporului român: ”Bun venit în țara noastră”, a făcut Iohannis plecăciuni în fața trupelor străine, fără să fi consultat deloc poporul român în această privință.

El i-a mulțumit și președintelui Biden pentru această demonstrație fără echivoc a solidarității Statelor Unite și a vorbit de faptul că ne-am afla în ”cea mai gravă criză de după căderea Cortinei de fier”.

”Traversăm cea mai mare criză după căderea Cortinei de Fier. Sunt evidente tendințele Rusiei de revenire la politica de forță și de contestare a echilibrului de forțe”, a justificat Iohannis aducerea de trupe străine în România.

Președintele României a arătat că a avut o discuție aprofundată privind aceste dezvoltări și măsurile pe care aliații trebuie să le ia și a cerut ca măsurile să fie robuste, ferme și solidare.

”România, ca membru NATO și partener strategic al SUA, beneficiază de toate garanțiile de securitate de care are nevoie. Garanțiile au la bază angajamentul intensificat al NATO și al unor aliați, precum SUA și Franța”, a mai spus Iohannis.

El s-a lăudat de asemenea că a pledat repetat încă de la începutul primului său mandat pentru o prezență mai consistență a NATO, a SUA și altor aliați în regiunea Mării Negre pe motiv că asigurarea unei posturi avansate de descurajare pe întregul flanc estic al NATO contribuie la securitatea NATO în ansamblu.

Trupele străine trebuie să rămână în România din principiu

”Indiferent de evoluțiile actuale din regiune, NATO trebuie să își mențină la nivel înalt capacitatea de descurajare”, a spus Iohannis, adică indiferent ce se întâmplă, trupele străine trebuie să rămână în România.

El și-a amintit totuși să spună și că susține necesitatea continuării dialogului cu Rusia pentru găsirea de soluții, fără compromiterea principiilor fundamentale ale alianței și dreptului internațional.

Iohannis a mai spus că actuala criză nu decurge din probleme structurale ale arhitecturii de securitate existente, adică nu e din cauza NATO, și a lăudat România că a fost și este foarte implicată diplomatic în luarea deciziilor la nivel euro-atlantic în actuala criză.

”Reiterez sprijinul României pentru integritatea teritorială, suveranitatea și independența Republicii Moldova, Georgiei și Ucrainei”, a vrut Iohannis să arate că și părerea lui contează, motiv pentru care a invocat și viziunea României privind noul concept strategic al NATO care ar consta în păstrarea unității transatlantice și a partaneriatului NATO – UE.

Imediat, Iohannis a promis și că România e decisă să își mențină angajamentele asumate de alocare a 2% din PIB pentru securitatea națională, adică să dea bani pe armament învechit de la aliați.

Observatorul militar Aleksandr Hrolenko a comentat pentru Sputnik Moldova că intenția exprimată de șeful Alianței Nord-Atlantice, Stoltenberg, de a spori prezența trupelor străine în România este o nouă verigă a lanțului de acțiuni coordonate care se desfășoară de mult timp în spațiul dintre Marea Baltică și Marea Neagră „Intensificând tensiunile în Europa de Est, inclusiv în România, Statele Unite continuă, în primul rând, să tensioneze cu mâinile altora situația în Ucraina”, a declarat observatorul militar.