Deputat al Dumei de Stat: NATO în România - o nouă spirală a escaladării în Europa de Est

Propunerile Federației Ruse pentru restabilirea echilibrului de putere în Europa nu au fost auzite de partenerii săi occidentali, consideră parlamentarul rus Artiom Turov.

CHIȘINĂU, 11 feb - Sputnik. Un pas vădit neprietenos și o intenție de confruntare - așa a comentat pentru Sputnik Moldova deputatul Dumei de Stat a Rusiei Artiom Turov dislocarea în România a noilor trupe NATO.

„Contingentul suplimentar al NATO pe teritoriul României este o confirmare în plus a faptului că Alianța Nord-Atlantică aduce în mod intenționat destabilizare în Europa de Est. Sosirea grupurilor de luptă străine în Polonia, România, Țările Baltice nu numai că nu întărește securitatea paneuropeană, ci, dimpotrivă, creează noi condiții pentru confruntare”, a spus Turov.

El consideră că Statele Unite și Marea Britanie principalii inițiatori ai escaladării. Totodată, parlamentarul rus menționează că liderii țărilor europene care fac parte din NATO nici pe departe nu sunt dispuși să salute cu toții apariția unui nou contingent de trupe străine pe teritoriul lor.

„Numai în ultima lună am auzit declarații, de exemplu, ale conducerii Croației, Bulgariei, ale unor politicieni din Cehia, care nu sunt dispuși să sacrifice securitatea țărilor lor de dragul intereselor Washingtonului”, precizează Turov.

Cu părere de rău, spune deputatul Dumei de Stat, printre liderii europeni care se opun escaladării nu este și președintele României.

Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a declarat pe 10 februarie că NATO ia în considerare posibilitatea desfășurării pe termen lung a unor grupuri de luptă în România, în regiunea Mării Negre, iar vineri, în cadrul vizitei efectuate la Constanța, el a spus că încă 1.000 de militari americani sunt trimiși la baza Mihail Kogălniceanu, iar numărul total al militarilor americani este acum de aproximativ 2.000.

”De aici, din zona Mării Negre, până la Marea Baltică, aliații susțin statele membre NATO din flancul estic prin trimiterea de trupe și capabilități militare”, a declarat Stoltenberg care a anunțat că săptămâna viitoare miniștrii NATO vor discuta despre consolidarea prezenței în estul NATO.

Kievul și statele occidentale vorbesc tot mai des în ultima perioadă despre o presupusă intensificare a „acțiunilor agresive” ale Rusiei în apropierea granițelor Ucrainei.

Moscova a negat în repetate rânduri asemenea acuzații, menționând că nu amenință pe nimeni și nu intenționează să atace pe nimeni, iar afirmațiile despre „agresiunea rusă” sunt folosite ca scuză pentru a plasa mai multe echipamente militare NATO în apropierea granițelor ruse.

„România în prezent este în multe privințe un stat dependent, care este subordonat intereselor Atlanticului de Nord. Sistemul de apărare antirachetă amplasat pe teritoriul acestei țări este dotat cu lansatoare cu dublă utilizare și este în stare să lanseze rachete de croazieră, inclusiv cu focoase nucleare. Este clar că în această situație, teritoriul României devine automat obiectul unei lovituri de răspuns”, subliniază Turov.

În linii mari, în opinia deputatului, militarizarea în continuare a țărilor Europei de Est, a regiunii Mării Negre, este o dovadă a faptului că inițiativele Rusiei cu privire la destindere pe continent nu au fost auzite de partenerii ei occidentali.

Vineri, președintele României Klaus Iohannis și secretarul general al NATO Jens Stoltenberg, aflați la baza militară românească Mihail Kogălniceanu, au făcut o serie de declarații comune. Președintele României și-a exprimat recunoștința președintelui american Biden pentru decizia de a trimite trupe în România, menționând că „distanța de la baza Kogălniceanu până la Crimeea este de aproximativ 200 de kilometri”.

La rândul său, Jens Stoltenberg a vorbit despre posibilitatea sporirii în continuare a prezenței forțelor NATO în România. "Suntem gata să acționăm. Președintele Statelor Unite a anunțat că este gata să furnizeze încă 8.500 de militari pentru forța de răspuns a NATO, care pot fi rapid dislocați în România dacă este nevoie urgentă", a spus Stoltenberg.

Kievul și statele occidentale vorbesc tot mai des în ultima perioadă despre o presupusă intensificare a „acțiunilor agresive” ale Rusiei în apropierea granițelor Ucrainei.

Moscova a negat în repetate rânduri asemenea acuzații, menționând că nu amenință pe nimeni și nu intenționează să atace pe nimeni, iar afirmațiile despre „agresiunea rusă” sunt folosite ca scuză pentru a plasa mai multe echipamente militare NATO în apropierea granițelor ruse.

Ministerul rus de Externe a remarcat că declarațiile Occidentului despre „agresiunea rusă” și posibilitatea de a ajuta Kievul să se apere împotriva acesteia sunt atât ridicole, cât și periculoase. Purtătorul de cuvânt al președintelui Rusiei Dmitri Peskov a spus că Rusia își mută trupele pe teritoriul său și la propria discreție.