EDITORIALIST
Editoriale și analize de actualitate, pe subiecte fierbinți ce țin de politică, economie, societate, relații internaționale, conflicte, securitate, SUA, UE, NATO, Rusia, China, România

“Vă rog pe toți să vă liniștiți”. Cine a făcut Ucraina ostatic

© AFP 2022 / ANATOLII STEPANOVForțele militare ale Ucrainei
Forțele militare ale Ucrainei - Sputnik Moldova-România, 1920, 31.01.2022
Urmăriți-ne pe
НовостиTelegram
Se pare că politicienii occidentali s-au încurcat în propriile declarați cu privire la războiul iminent, iar aliații din NATO nu sunt dispuși să trimită soldații pe front.
de Ksenia Melnikova
Kievul, care o perioadă îndelungată a speriat populația cu o invazie rusească, acum caută să o liniștească, îndemnând la “reducerea tensiunii”. Între timp presa continuă să alimenteze isteria, iar livrările de arme către Ucraina sunt în creștere. În ce măsură reuniunea în “formatul normat” va reuși să schimbe situația, aflați din acest material al Xeniei Melnikova pentru RIA Novosti.

Vă rog să nu tensionați situația

“Există prea multă beletristică paramilitară în presă. Mi-aș dori să mă adresezi vouă, prieteni, colegi: Vă rog să nu tensionați situația. Situația ne este clară, nu există niciun motiv de panică. Vă rog foarte mult să vă calmați”, s-a adresat jurnaliștilor secretarul Consiliului Național de Securitate și Apărare (SNBO) al Ucrainei, Alexei Danilov, care anterior susținerea teza existenței unei “amenințări rusești”, schimbându-și pe neașteptate punctul de vedere.
Și Volodimir Zelenski s-a adresat ucrainenilor. Acesta a asigura că “situația din Estul țării se află sub control”.
“Lucrăm pentru o detensionare a situației printr-o reglementare pașnică a conflictului. Cunoaștem totul, suntem gata de orice, credem că totul va fi bine și facem tot ce este nevoie”, a spus președintele, îndemnând anterior cetățenii să se liniștească, să nu cumpere masiv hrișca și chibriturile din magazine.
Встреча главы МИД  С. Лаврова с госсекретарем США Э. Блинкеном в Женеве - Sputnik Moldova-România, 1920, 24.01.2022
EDITORIALIST
Neutralitatea – soluție la criza relațiilor dintre Rusia și Occident?
S-a dovedit că ministrul Apărării al Ucrainei, Alexei Reznikov, la fel, nu se așteaptă la o invazie.
“La momentul dat, Forțele Armate ale Rusiei nu au creat nicio grupare de asalt, care ar indica asupra unei ofensive”, a explicat el.
În același timp, din Rada Supremă a fost retras proiectul de lege, înaintat în august, “cu privire la politica de stat în perioada de tranziție”. În document Rusia este menționat ca “agresor”, sunt declarate nevalide orice documente eliberate în DNR și LNR. Moscova a calificat acest proiect drept o renunțare la acordurile de la Minsk.

Toate carabinele au fost cumpărate, hărțile au fost desenate

Istoria cu evacuarea diplomaților, promovată de SUA și Marea Britanie, nu a avut o continuare logică. Europenii nu au acceptat-o. Potrivit Înaltului Reprezentant al UE pentru Politica Externă și de Securitate Comună, Josef Borrell, nu există „nici cea mai mică necesitate pentru o evacuare” a diplomaților.
Cu toate acestea, presa occidentală și politicienii continuă să alimenteze isteria militară. The Times, spre exemplu, a publicat un reportaj despre o locuitoare a Kievului de 52 de ani, Marina Jaglo, care a cheltuit câteva mii de dolari pe arme și echipament, pentru a respinge “atacul rușilor”.
“Nu am fost niciodată la o vânătoare. Mi-am cumpărat o carabină după ce am auzit cum niște soldați discutau ce armă este mai bună. Dacă se va ajunge la o așa situație, ne vom bate pentru Kiev”, spune femeia în interviu.
Un alt ziar britanic Financial Times publică un material cu titlul “Rusia planifică ocuparea Kievului în urma unui blitzkrieg”. Publicația daneză DR anunță că “Ucraina își creează trupe de gherilă din 130 de mii de cetățeni – aceasta este reacția la amenințarea militară a Rusiei”.
“Locuitorul al orașul Harkov, Aleksandr Krupski, lucrează la o mică editură de cărți pentru copii, iar în fiecare week-end își îmbracă forma militară pentru a-și apăra țara”, scriu jurnaliștii.
Colegii lor americani sunt și ei convinși: în perioada următoare “vor fi nevoiți să lupte cu Rusia pentru Ucraina”. “Președintele Biden intenționează să trimită mii de militari, precum și nave, avioane în țările Baltice și Europa de Est din cauza pericolului invaziei rusești”, menționează The New York Times.
Însă nu toți sunt de acord. “Oare într-adevăr intenționăm să luptă pentru o țară coruptă din Europa de Est, care nu are nicio importanță strategică pentru noi? Și mai ales luând în considerație ceea ce se întâmplă în propria noastră casă? Niciun om cu scaun la cap nu ar proceda așa”, a declarat la postul de televiziune Fox News, Tony Bobulinski, fostul partener de afaceri al lui Hunter Biden.
Многоцелевые истребители Су-27 Балтийского флота во время плановой тренировки по нанесению авиаударов по надводным целям в Балтийском море. - Sputnik Moldova-România, 1920, 26.01.2022
EDITORIALIST
De ce este verificată pregătirea de luptă a districtelor militare rusești de vest și sud
Totodată, Washingtonul încearcă să atragă în confruntarea cu Rusia și Japonia, cerând Tokyo “să nu dezamăgească Occidentul”, indică Sankei Shumbun (presa japoneză). “În cadrul ultimii întrevederi online dintre președintele Biden și premierul Fumio Kishida, principalul subiect de discuții a fost activizarea participării în frontul antirusesc din Ucraina”, anunță autorul articolului.
Presa publică diverse scheme ale „unui probabil atac asupra Ucrainei”. The Washington Post, cu trimitere la serviciile americane, prezintă o hartă a ofensivei rusești pe câteva fronturi. Sursele ziarului Bild descriu în același timp două variante ale acțiunilor militare.
“Nu avem nimic în comun cu toate acestea și nu vom avea, vă garantez”, a declarat pe acest fundal președintele Croației, Zoran Milanovic. Țara face parte din NATO, însă nu intenționează să participe la un ipotetic conflict între Rusia și Ucraina. În cazul declanșării unui război, Zagreb își va retrage toți militarii.

Sancțiuni nemaiîntâlnite

Politicienii continuă să amenințe Rusia cu “sancțiuni nemaivăzute”. Potrivit ministrului Afacerilor Externe al Danemarcei, Jeppe Kofod, Moscova va fi tratată mult mai dur decât în 2014.
Josef Biden a enumerat posibilele măsuri: deconectarea de la sistemul internațional de plăți interbancare SWIFT, interzicerea băncilor rusești să efectueze operațiuni cu dolarul. În Congres a fost înaintat un proiect de lege, care presupune includerea în lista neagră a oficialilor înalți ruși, oameni de afaceri, jurnaliști și gazoductul “Nord Stream 2”.
Palatul Elysees mizează, deocamdată, pe diplomație. Președintele Franței, Emmanuel Macron, și-a exprimat îngrijorarea cu privire la situația de la frontierele Ucrainei și a îndemnat la detensionarea situației. Acesta va discuta propunerile sale cu cancelarul Germaniei Olaf Scholz. Parisul și Berlinul se pronunță pentru un dialog în “formatul normand”.
Памятник Александру Невскому в Калининграде - Sputnik Moldova-România, 1920, 25.01.2022
EDITORIALIST
Kaliningradul, un pumnal în coastele NATO: cum poate fi „neutralizat”?
Pe 26 ianuarie la Paris va avea loc o întrevedere a consilierilor politici din Germania, Rusia, Ucraina și Franța. Moscova va reprezentată de adjunctul șefului administrației prezidențiale Dmitri Kozak. Din luna august nu au mai existat negocieri în acest format.
“Acordurile de la Minsk sunt compromise tot mai mult. La Kiev se fac declarații că acestea ar fi inutile, învechite. Se creează impresia că s-a renunțat la ele”, declară directorul general al Consiliului Rus pentru Afaceri Internaționale, Andrei Kortunov, adăugând că “această reuniune e o tentativă de a reveni la acordurile de la Minsk, o confirmare a disponibilității de a respecta condițiile și realizarea unei detensionării”.
În opinia interlocutorului RIA Novosti, nimeni nu-și dorește un război de proporții: “Și în Ucraina înțeleg că acesta nu va aduce nimic bun țării”.
Washingtonul și Londra livrează în continuare Kievului arme. Recent au transportat un loc cu o masă de peste 90 de tone. SUA declară că sunt gata “să ofere mult mai mult”. Evident, Casa Albă, care face parte din “formatul normand”, pur și simplu, nu este interesat de o normalizare a situației. Chiar dacă în declarații americanii își doresc “să diminueze tensiunea pe cale diplomatică”.
Fluxul de știri
0