Președintele Iohannis după CSAT: Relaţia cu Ucraina

După ședința CSAT, președintele Iohannis a informat presa și cu privire la discuțiile ce vizează criza din Ucraina.

BUCUREȘTI, 26 ian - Sputnik. Preşedintele a reafirmat „susţinerea pentru integritatea teritorială şi suveranitatea Ucrainei şi a celorlalţi parteneri estici, precum şi pentru consolidarea rezilienţei acestora”.

În ceea ce priveşte criza din Ucraina, preşedintele a spus că CSAT a făcut o analiză completă a situaţiei de securitate din regiune. „România are peste 600 de kilometri de frontieră cu Ucraina şi trebuie să ne asigurăm că suntem pregătiţi pentru orice scenariu posibil”, a declarat preşedintele.

Această criză de securitate, ”creată de Rusia”, a mai spus Iohannis, ”nu este doar despre Ucraina, nu este doar despre securitatea regională la Marea Neagră și nici măcar doar despre securitatea europeană, ci este despre securitatea întregului spațiu euroatlantic.”

De aceea Iohannis a subliniat că este necesară o unitate și o solidaritate la nivelul NATO și al Uniunii Europene. Această subliniere vine mai ales în contextul în care se pare că doar România mai are un punct de vedere lipsit de nuanțe, în ceea ce privește această criză.

Președintele a subliniat angajamentul României pentru prioritatea și ”primordialitatea” dialogului diplomatic în detensionarea situației de criză din Ucraina.

De asemenea, președintele a subliniat faptul că România ”a susținut și continuă să susțină abordarea actuală de la nivel euroatlantic”, adică inclusiv faptul că nu se va interveni militar de către NATO în Ucraina, indiferent de evoluția crizei. Președintele chiar a subliniat că România a fost ”foarte activ” implicată în adoptarea deciziilor NATO și UE cu privire la această criză.

Rusia vrea asigurări de securitate

La sfârșitul anului 2021, Rusia a publicat proiectele de tratat cu Statele Unite și de înțelegere cu NATO cu privire la garanțiile de securitate. Moscova solicită, între altele, de la partenerii săi occidentali garanții juridice privind renunțare la extinderea în continuare a Alianței Nord-Atlantice spre Est, aderarea la bloc a Ucrainei și la crearea bazelor militare în țările post-sovietice.

Părțile au avut consultări la Geneva pe 9 și 10 ianuarie. Încă înainte de începerea negocierilor, SUA au calificat unele puncte ale documentului drept inacceptabile, în timp ce Rusia a subliniat că acesta nu este un ultimatum, însă nu va face concesii unilaterale, mai ales sub presiune.

Situația din jurul Ucrainei

Politicienii occidentali susțin în ultimele luni că Rusia a adunat trupe la granița cu Ucraina. După cum a subliniat purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, forțele armate se deplasează pe teritoriul statului - acest lucru nu amenință pe nimeni și nu ar trebui să îngrijoreze pe nimeni.

Moscova a subliniat că declaraţiile despre „agresiunea rusă” sunt folosite ca pretext pentru a mări contingentul Alianţei în regiunile de graniţă. După cum a menționat anterior ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov, NATO crește aprovizionarea cu arme către Ucraina, unde numărul instructorilor occidentali a crescut.

Potrivit diplomatului, acest lucru ar putea provoca autoritățile ucrainene „la aventuri militare”, ceea ce reprezintă o amenințare directă la adresa securității Rusiei. Moscova crede că Occidentul încearcă să creeze un grup de trupe în apropierea granițelor ruse.

Vladimir Putin a subliniat anterior că extinderea în continuare a NATO spre Est și desfășurarea de arme ofensive pe teritoriul ucrainean și în țările vecine sunt „linii roșii” pentru Moscova.