CSAT: Sporirea prezenţei militare străine pe teritoriul României

După încheierea şedinţei Consiliului de Stat pentru Apărarea Ţării (CSAT), preşedintele Iohannis a anunțat că se discută deja despre creșterea prezenței militare străine pe teritoriul României.

BUCUREȘTI, 26 ian -Sputnik. Preşedintele României a anunţat că salută decizia SUA şi a Franţei de a spori prezenţa militară NATO pe teritoriul României. Iohannis nu a menţionat că această decizie este condiţionată de o eventuală intervenţie militară rusească în Ucraina.

Mai mult, șeful de la Cotroceni a anunţat că „în urma anunţurilor SUA şi ale Franţei, suntem în contact cu cei doi aliaţi pentru a stabili concret modalităţile de realizare pe teritoriul nostru a prezenţei militare a celor doi parteneri.” De unde putem deduce că sporirea prezenţei militare străine în România nu este de fapt condiţionată de evoluţiile din Ucraina, ci un obiectiv în sine.

De altfel, preşedintele Iohannis a ţinut să sublinieze că obiectivul de a creşte prezenţa militară străină pe teritoriul României a fost unul ce l-a însoţit şi pentru care a lucrat încă din primul mandat al său ca preşedinte.

„Aceste demersuri sunt rezultatul eforturilor pe care eu personal și membri ai Guvernului le-am depus, inclusiv în cadrul discuțiilor directe pe care le-am avut în ultima perioadă. Am spus-o constant și repet că suntem gata să găzduim o prezență aliată crescută pe teritoriul nostru”, a declarat Klaus Iohannis.

De asemenea, între deciziile actualei şedinţe CSAT a fost „continuarea demersurilor concrete pentru creșterea prezenței Aliate și a SUA pe teritoriul României, ca măsură de întărire a securității statului român.”

Rusia vrea asigurări de securitate

La sfârșitul anului 2021, Rusia a publicat proiectele de tratat cu Statele Unite și de înțelegere cu NATO cu privire la garanțiile de securitate. Moscova solicită, între altele, de la partenerii săi occidentali garanții juridice privind renunțare la extinderea în continuare a Alianței Nord-Atlantice spre Est, aderarea la bloc a Ucrainei și la crearea bazelor militare în țările post-sovietice.

Părțile au avut consultări la Geneva pe 9 și 10 ianuarie. Încă înainte de începerea negocierilor, SUA au calificat unele puncte ale documentului drept inacceptabile, în timp ce Rusia a subliniat că acesta nu este un ultimatum, însă nu va face concesii unilaterale, mai ales sub presiune.

Situația din jurul Ucrainei

Politicienii occidentali susțin în ultimele luni că Rusia a adunat trupe la granița cu Ucraina. După cum a subliniat purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, forțele armate se deplasează pe teritoriul statului - acest lucru nu amenință pe nimeni și nu ar trebui să îngrijoreze pe nimeni.

Moscova a subliniat că declaraţiile despre „agresiunea rusă” sunt folosite ca pretext pentru a mări contingentul Alianţei în regiunile de graniţă. După cum a menționat anterior ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov, NATO crește aprovizionarea cu arme către Ucraina, unde numărul instructorilor occidentali a crescut.

Potrivit diplomatului, acest lucru ar putea provoca autoritățile ucrainene „la aventuri militare”, ceea ce reprezintă o amenințare directă la adresa securității Rusiei. Moscova crede că Occidentul încearcă să creeze un grup de trupe în apropierea granițelor ruse.

Vladimir Putin a subliniat anterior că extinderea în continuare a NATO spre Est și desfășurarea de arme ofensive pe teritoriul ucrainean și în țările vecine sunt „linii roșii” pentru Moscova.