Rezultatele consultărilor Rusia-SUA: Gata de asalt

Negocierile dintre Rusia, Statele Unite și NATO privind garanțiile de securitate și neextinderea alianței nord-atlantice la est s-au încheiat exact așa cum ar fi trebuit. Cu niciun rezultat.

Alte scenarii de evoluție a evenimentelor în acest caz pur și simplu nu au existat. Sub nicio formă Occidentul nu a putut fi de acord cu cererile Moscovei - atât din cauza conținutului, cât și a formei. A formei foarte ferme și tranșante. Deși reprezentanții Rusiei neagă definiția „ultimatumului”, în esență tocmai despre asta este vorba.

Tocmai în această conjunctură se ascunde principala intrigă a ceea ce se întâmplă, forțând toate părțile interesate să speculeze nervos despre motivele demersului Moscovei și, cel mai important, despre evoluția ulterioară a evenimentelor.

Propunerea înaintată de Rusia contrazice complet propria strategie de politică externă de mulți ani, care a respectat întotdeauna principiile reținerii, deschiderii pentru compromis și evitării declarațiilor dramatice tranșante. În spatele acestora din urmă, de multe ori, în cazul puterilor lumii, se ascunde o lipsă de conținut.

Tocmai de aceea, chiar și după victoriile geopolitice majore ale Rusiei din ultimii ani (care de fiecare dată au fost o surpriză), multe forțe – atât în ​​țară, cât și în străinătate – percep politica externă a Rusiei, care exclamă constant „băieți, haideți să trăim în pace”, drept una slabă.

Acum însă se întâmplă ceva exact pe invers: retorică fără precedent prin duritatea ei, atât în ​​esența afirmațiilor, cât și în formulare.

Trebuie să remarcăm că aceasta este o provocare, în primul rând, pentru Rusia însăși. Nu întâmplător există destule comentarii veninoase și răuvoitoare din seria „Ei și ce aveți gând să faceți? Voi înșivă ați organizat o capcană, în urma căreia vă veți pierde fața pentru vorbă goală.”

Cu toate acestea, este extrem de naiv să credem că conducerea rusă, care în două decenii a scos țara dintr-o stare de catastrofă națională și a readus-o la statutul de mare putere, nu își dă seama de acest lucru.

Asta înseamnă că în spatele tuturor declarațiilor Moscovei, care a trecut rapid de la un regim de „defensiv” obișnuit de multă vreme la un contraatac, există un conținut absolut real. Și din moment ce vorbim de chestiuni politico-militare, cei care înțeleg amploarea schimbării care a avut loc se înfiorează atunci când încearcă să înțeleagă cum, unde și când Rusia va forța Occidentul să îndeplinească cerințele sale. Iar judecând după ineficacitatea negocierilor trecute, exact la asta ne putem aștepta.

De fapt, în comentariile părții ruse de la finalul evenimentului, acest lucru este afirmat expres.

Cât face numai declarația vice-ministrului Alexander Grușko că „dacă nu reușește să respingă amenințările cu măsuri politice, Rusia le va folosi pe cele militare”.

În același timp, ceea ce se întâmplă este destul de firesc. Lumea se află într-un proces de transformare sistemică grandioasă, în timpul căreia Statele Unite și Occidentul își pierd poziția de lider, iar modelul unipolar este înlocuit cu unul nou - unul multipolar. Dar acest proces nu este doar extrem de complex, ci și foarte periculos - este o prostie să credem că un hegemon global care pierde puterea, dar totuși extrem de puternic, va renunța la statutul său și la privilegiile extinse fără luptă.

De altfel, creșterea constantă a tensiunilor în sfera politicii externe din ultimii ani, escaladarea constantă în relațiile dintre marile puteri (nu vorbim doar despre Rusia și Statele Unite) confirmă, pe de o parte, consolidarea procesului, iar pe de altă parte arată rezistența în creștere a Occidentului.

Problema principală constă în faptul că, din punct de vedere istoric, astfel de crize (și au existat deja multe de acest fel) au fost rezolvate de omenire în cel mai simplu și, în același timp, cel mai brutal mod - prin războaie.

Mai mult, în secolul trecut, Rusia și URSS au fost cele care au suportat cea mai mare lovitură și au suferit cele mai mari pierderi în timpul celor două războaie mondiale, care în esența lor au fost doar despre asta - despre restructurarea sistemului global.

Este de înțeles dorința actualei conduceri de stat de a nu admite repetarea experienței secolului al XX-lea, dar în același timp de a obține cele mai favorabile condiții pentru Rusia în viitorul sistem, ale cărui fundații și contururi sunt acum în curs de formare.

În același timp, este inutil să te eschivezi de la participarea la ceea ce se întâmplă: Rusia este o felie delicioasă, pe care întotdeauna vor încerca să o înghită.

În anii precedenți, în interiorul Rusiei am observat procesele de pregătire activă a statului pentru cea mai dificilă și inevitabilă perioadă a transformării globale: înlocuirea importurilor, asigurarea securității alimentare, tehnologice și informaționale, asigurarea autonomiei principalelor sisteme ale țării, dezvoltarea armelor de ultimă generație - care să respingă planurile agresive în direcția noastră chiar și ale celor mai fierbinți capete ale unui potențial inamic.

Propunerile și cererile înaintate NATO, printre altele, reprezintă o declarație deschisă: Rusia este pregătită. Pregătită pentru un asalt geopolitic deja foarte apropiat, care foarte curând va cuprinde întreaga planetă.