Kremlin: Noile sancţiuni din partea SUA împotriva Rusiei ar echivala cu ruperea relațiilor

Vladimir Putin a echivalat noul plan de sancțiuni al SUA împotriva autorităților ruse, inclusiv a preşedintelui, cu o rupere a relațiilor, a declarat joi, 13 ianuarie, purtătorul de cuvânt al Kremlinului.

BUCUREŞTI, 13 ian – Sputnik. Preşedintele rus Vladimir Putin a echivalat noul plan de sancțiuni al SUA împotriva autorităților ruse cu o întrerupere a relațiilor, a declarat joi, 13 ianuarie, purtătorul de cuvânt al Kremlinului. Totuşi, Moscova nu are în vedere deocamdată să reacţioneze ca răspuns, sperând că bunul-simț va prevala.

Kremlinul a descris noile sancțiuni propuse de SUA care îi vizează pe înalți oficiali ruși, inclusiv pe președinte, ca fiind o măsură care va duce la ruperea relațiilor.

„Introducerea de sancțiuni împotriva unui șef de stat sau împotriva președintelui rus este o măsură intolerabilă echivalentă cu ruperea relațiilor. Ce este pregătită Rusia să facă? Este întotdeauna pregătită și va face ce este mai potrivit pentru a-şi servi interesele”, a declarat, pe 13 ianuarie, purtătorul de cuvânt al lui Vladimir Putin, Dmitri Peskov, citat de Sputnik France. Acesta a adăugat că sancţiunile vor fi urmate de un răspuns inevitabil.

Deocamdată, Rusia nu intenționează să reacționeze la acest nou plan de sancțiuni împotriva autorităților ruse, sperând că aceste amenințări nu sunt altceva decât simple declarații.

„Moscova nu se gândește să răspundă, pentru că vrem să sperăm că un pic de bun-simț va prevala”, a adăugat Peskov.

Declaraţiile vin în urma depunerii unui proiect de lege privind posibile noi sancțiuni împotriva Rusiei în cazul escaladării tensiunilor în jurul Ucrainei, proiect elaborat de un grup de senatori americani în frunte cu Robert Menendez.

Printre altele, documentul se referă la posibilitatea sancționării lui Putin, a prim-ministrului Mihail Mişustin, a ministrului de Externe Serghei Lavrov și a ministrului Apărării Serghei Şoigu. Sancțiunile ar putea afecta și principalele bănci rusești, precum și gazoductul Nord Stream 2.

Negocierile Rusia-NATO-SUA

Proiectul de lege vine în contextul seriei de discuții privind garanțiile de securitate cerute de Rusia. Summitul Rusia-Statele Unite a avut loc pe 10 ianuarie la Geneva, iar întâlnirile Rusia-NATO două zile mai târziu, la Bruxelles.

Pe 13 ianuarie au loc la Viena discuții între Rusia și Organizația pentru Securitate și Cooperare în Europa (OSCE). Moscova a menţionat trei obiective esențiale. Ea vrea să obțină garanții că NATO nu se va extinde spre est în defavoarea Ucrainei și a altor țări, că nu va desfășura noi rachete americane cu rază scurtă și medie de acţiune în Europa și că își va limita activitățile militare în această regiune.

Până acum, părțile nu au făcut nicio declarație cu privire la obținerea unui acord. Viceministrul rus al Apărării, Alexandre Fomine, care a participat la negocierile Rusia-NATO, a declarat că relațiile sunt „la un nivel extrem de scăzut”.