Rămânerea în urmă a SUA de Rusia în sfera hipersonicelor costă 3 miliarde

SUA își pierd întâietatea la nivel mondial, fapt care se manifestă cel mai bine în dezvoltarea armelor avansate tehnologic.

Eșuarea programelor în sfera hipersonicelor îngrijorează Pentagonul - Big Stick diplomacy și strategia “marii bâte” au rămas în trecut. Washingtonul este nevoit să ajungă din urmă Moscova și Beijingul.

Bugetul militar al SUA a ajuns la 778 de miliarde de dolari. Pentagonul va majora suma contractului pentru crearea rachetei hipersonice pentru forțele navale ale SUA până la 3 miliarde de dolari. Americanii iau cu asalt sfera hipersonicelor prin opt programe separate, iar în anul fiscal 2022 intenționează să aloce alte 3,8 miliarde de dolari. Cheltuielile sunt comparabile cu Inițiativa Europeană de Apărare (4 miliarde de dolari).

Conform calculelor Pentagonului, dezvoltarea unei rachete hipersonice cu bazare navală și cu o rază de peste 2700 de kilometric ar urma să fie după la capăt în cinci ani, către primăvara anului 2024, prin demonstrarea capacității de a distruge “ținte selectate și critice”, să aplice lovituri “în orice punct al Pământului în decursul unei ore”. În realitate americanii nu au reușit să depășească problema accelerării primare, iar un zbor ghidat la o viteză hipersonică e o problemă tehnologică mult mai dificilă.

SUA planifica să încheie dezvoltarea unei rachete hipersonice cu bazare aeriană AGM-183A (ARRW) în toamna 2022, însă protoripurile experimentale nu reușesc să atingă o viteză necesară în ciuda sumelor mari de bani. Testele de zbor ale AGM-183A din iulie și aprilie 2021 au eșuat.

Forțele terestre ale Pentagonului planifică să obține un sistem mobil hipersonic cu rază lungă de acțiune LRHW (Long Range Hypersonic Weapon), cu o rază de până la 3 mii de kilometri “cel mai devreme 2023”, iar deocamdată efectuează niște teste ale acceleratoarelor multistadiale deloc convingătoare.

Biroul Proiectelor de Cercetare Avansată, Departamentul Apărării al SUA a oferit informații extrem de modeste despre testarea cu succes a prototipului rachetei HAWC (Hypersonic Air-breathing Weapon Concept) – nu se cunoaște unde și când aparatul ar fi reușit să depășească pragul vitezei hipersonice, ajungând la 5 Mach. Specialiștii se arată sceptici față de acest rezultat.

Temperatura plasmei

Realizarea proiectelor americane hipersonice este însoțită de probleme tehnologice și de proiectare majore, inclusiv legate de materiale și temperaturile înalte. După accelerarea până la o viteză hipersonică, începe zborul manevrabil în atmosferă – într-un nor de plasmă cu temperatură extrem de ridicată, care poate arde corpul, inclusiv antenele și senzorii. Totodată, echipamentul electronic de bord trebuie să asigure calculul direcției și manevrabilitatea. Aici există un spațiu mare de dezvoltare a științei materialelor, construcției de motoare, electronicii și aerodinamicii.

Spre exemplu, în cadrul testărilor ale rachetei americane hipersonice X-43A în Alaska, peste șapte secunde de zbor cu o viteză de peste 6500 de kilometri pe oră, aparatul a ars în atmosferă. Zirkon-urile rusești nu ard.

Tot dramatismul situației pentru Pentagon constă în faptul că rachetele hipersonice rusești zboară cu succes din anul 2016 cu investiții bugetare minime, Zirkon sunt produse în serie. Rachetele rusești Avangard ating o viteză de 28 Mach, Kinjal și Zirkon – până la 10 Mach (precum și racheta chineză cu raza medie de acțiune DF-17). Forțele aerospațiale rusești vor pune în anul 2022 în serviciul militar modelele promițătoare ale armelor hipersonice. Rusia își mărește decalaj tehnologic față de Statele Unite.

Pe acest fundal se observă o particularitate ciudată a programului hipersonice american – iluzionismul planificat.

În orașul Cortland (statul Alabama) a apărut uzina Lockheed Martin se asamblare a rachetelor hipersonice cu bazare aeriană, care până în prezent nu au fost testate. Până în 2022 la această întreprindere se planifică producerea a 12 rachete hipersonice (inexistente) AGM-183A ARRW pentru forțele aeriene ale SUA.

Imaginile virtuale ale detaliilor hipersonice Lockheed Martin arată mai bine decât detaliile “din metal”.

Între timp, trupele ruse de apărare antiaeriană se antrenează deja pentru apărarea față de atacurile cu rachete hipersonice ale unui eventual inamic – primele exerciții de acest fel s-au desfășurat la sfârșitul lui octombrie, în câteva regiuni. Pe poligonul Așuluk, regiunea Astrahan, au fost efectuate trageri asupra țintelor, care imită ținte cu o viteză înaltă. Pentru realizarea unor astfel de misiuni Rusia dispune de sisteme antiaeriene S-300, S-350, S-400, S-500.

Cursa liderilor

SUA și NATO abia și-au revenit de pe urma șocului provocat de apariția rachetelor hipersonice rusești Avangard, Zirkon și Kinjal (care fac inutile toate sisteme antiaeriene și antirachetă actuale și cele în proces de dezvoltare, grupări de portavioane), pe orizont au apărut și armele hipersonice chineze.

Beijinul nu a publicat spoturi publicitare, însă potrivit aprecierilor presei americane, “a reușit să depășească legile fizicii”. Fiind capabil să poarte focoase nucleare, aparatul de zbor Chángzhēng în cadrul unor teste recente în atmosferă deasupra Mării Chinei de Sud a lansat racheta hipersonică care a înconjurat planeta, deviind nesemnificativ de la ținta prestabilită. E un rezultatul minunat pentru un zbor de testare la o distanță de aproximativ 40 mii de kilometric (circumferința planetei la ecuator).

Spionajul american a venit cu un astfel de comentariu: “Habar nu avem cum au reușit s-o facă”. Șeful Statelor Majore unificate ale armatei SUA, Mark Milley, a declarant că rachetele chineze au o capacitate de a străbate sistemul de apărare antirachetă. Pentagonul nu cunoaște dacă ar putea să se apere de astfel de tehnologii și sunt extrem de îngrijorați de noi capacități ale Beijingului. La rândul său, reprezentantul ambasadei Chinei în SUA, Liu Pengyu, a subliniat că politica militară a Beijingului “are un caracter defensiv în esența sa”.

Mai devreme a intrat în dotarea armatei blocul fantastic Avangard, care a ridicat pe primul loc Rusia în cursa mondială hipersonică. Publicația britanică The Telegraph a descris tactica de aplicare în luptă: lansată în Ural pe 26 decembrie 2018, fără a ieșit în spațiul cosmic, racheta a transportat în stratosfera focoasa, care a planat pe o traiectorie zigzag de aproximativ de 7 mii de kilometri deasupra Siberiei și a lovit cu o exactitate o țintă din Kamceatka.

Aici e important să subliniem că Rusia și China nu sunt interesate de o confruntare militară cu vecinii lor de pe planetă, ci și-au creat rachetele hipersonice de nevoie – pentru a-și apăra propriile teritorii și ale aliaților de o agresiune tot mai sofisticată și nesăbuită a Occidentului colectiv. Puterea militară tehnologic avansată a Moscovei și Beijingului nu este abuzată și nu amenință pe nimeni.