Cyber-summitul lui Biden - iluzia că SUA mai sunt liderul lumii

Între 9 și 10 decembrie administrația Biden a organizat un cyber-summit pentru democrație. De fapt o nefericită încercare de a afirma relevanța SUA pentru democrație și libertate.

Despre ce a fost vorba la summitul pentru democrație, convocat cu mare pompă de către administrația Biden și desfășurat on-line în perioada 9-10 decembrie?

Indubitabil, evenimentul a fost unul de imagine: un efort al Statelor Unite ale Americii de a se mai prezenta lumii ca lider al statelor democratice și coagulant al valorilor democrației și libertății.

De aceea lista statelor invitate la eveniment (111 state participante) nu a cuprins pe niciunul din adversarii hegemoniei americane. Așa cum nu a cuprins nici pe contestatarii pe față ai ideologiei toxice promovate de SUA prin fundațiile patronate sau finanțate sub numele lui George Soros.

Desigur, sunt și excepții. O excepție este Polonia, a cărei politică dominată de un discurs rusofob și filo-american fac țara interesantă și importantă pentru interesele americane, în ciuda politicilor conservator-creștine ale autorităților. O altă excepție este Serbia, o țară mult curtată de către SUA și UE tocmai datorită importanței sale geo-strategice ca zonă de tranzit și platformă a politicilor rusești, turcești dar și ale zonei Vișegrad, în Balcani.

De asemenea, caracterul strict formal al evenimentului, rezumat la discursuri cu declarații pompoase și retorică fără mize directe, subliniază rostul summitului: să arate că SUA poate să convoace, fie și virtual, un eveniment major.

Dacă discuțiile ar fi fost aplicate, dacă s-ar fi pus serios în discuție criza democrației în epoca Covid, ar fi fost mult mai dificil pentru SUA să obțină consensul a 111 state.

Unde mai este democrație?

În chiar timpul Summitului patronat de Biden, e greu să mai vezi democrație în Australia, țară participantă la summit, unde lagărele (de data aceasta unele sanitare) au renăscut. La fel, e imposibil să nu te întrebi ce democrație este cea din Germania și Austria, unde obligativitatea impunerii unui act medical, chestiune abominabilă, ce aduce aminte de Hitler și de nazism, devine literă de lege.

Criza sanitară Covid 19 a arătat cât de fragilă este de fapt democrația liberală și cât de ușor se pot pierde drepturile și libertățile pentru care, de-a lungul istoriei, înaintașii noștri au luptat, suferit și murit.

Un summit de actualitate ar fi fost despre ce va mai rămâne din democrația liberală, în contextul în care aceasta pare a fi principala victimă a virozei Covid.

Alt subiect esențial este cel cu privire la cauzele reale ale acestei prăbușiri a regimului drepturilor și libertăților. Ține această prăbușire de confruntarea umanității cu un nou virus, cu potențial mortal?

Sau de fapt are legătură cu lăcomia corporațiilor care doresc prăbușirea economiilor naționale și suverane și predarea lor molohului corporatist?

Are legătură cu frica firească a oamenilor de boală și de moarte, sau cu ideologiile globaliste ce încercă să forțeze prăbușirea suveranităților naționale?

Este această criză una reală a sistemului sanitar, sau acesta, cum știam deja, a fost deja corupt și cumpărat de companiile big pharma, aceleași care controlează (transparent, prin publicitate) mass-media mainstream din bună parte a lumii?

Hegemonia SUA ia sfârșit

Răspunsurile la aceste întrebări ar fi ajutat mai ales SUA, și națiunea americană fiind o victimă acestui coșmar ce e tot mai puțin medical și tot mai mult ideologic. Dar nu ar fi ajutat, desigur, administrația Biden, o administrație ce și-a asumat oficial ideologia globalistă și nu se rușinează cu moștenirea Soros.

Cu toate acestea, cyber-summitul lui Biden (s-a desfășurat exclusiv online) este o reacție foarte suveranistă și naționalistă a SUA. Practic Statele Unite pierd pe zi ce trece din influența și statutul de hegemon al lumii.

Declinul Americii ca ”lider al lumii libere” este deja un proces inevitabil și în desfășurare. Și doar cyber-summituri mai pot întreține iluzia că SUA mai sunt liderul lumii.