Criză după criză: Daea anunță dificultăți în aprovizionarea cu hrană

Fostul ministru al Agriculturii susține că, din nefericire, se întrezărește germenul crizei alimentare. Care sunt explicațiile aduse de Petre Daea în susținerea afirmațiilor sale și ce ar trebui să facă autoritățile la momentul de față.

BUCUREȘTI, 28 oct – Sputnik. Fostul ministru al Agriculturii, Petre Daea, anunță dezastrul alimentar pentru români. Potrivit acestuia, criza alimentară bate la ușă.

”Să mă explic: creșterea prețurilor la inputurile folosite în agricultura, de la simplu la cvadruplu și, mai mult, pun piedici serioase agricultorilor și lucrătorilor din industria alimentară”, spune Daea.

Ce fac agricultorii în această situație?

Din dragoste de meserie și din legătura de o viață cu domeniul de activitate vor continua să întoarcă brazda țării.

Scenarii pentru fermieri

Dar vor avea un comportament diferit, în funcție de posibilități, este de părere fostul ministru al Agriculturii.

Astfel, micii agricultori, care dețin suprafețe sub un hectar, circa 1,8 milioane, reprezentând în jur de 640 mii ha, nu vor avea posibilitatea să-și cumpere îngrășăminte, deoarece vor fi nevoiți să-și plătească întreținerea, curentul electric, gazele și serviciile legate de existența zilnică din această iarnă. În aceeași situație sunt și micile gospodarii care au grădini pe lângă casă și vin să vândă la piață; dar vor însămânța aceste suprafețe, având la îndemână sămânța din producția obținută în anul 2021.

De asemenea, un număr de aproximativ 1,5 milioane agricultori a căror suprafață intre 1 ha și 10 ha, reprezentând cca 4,3 milioane ha, vor avea un comportament diferit în funcție de resursele proprii și fondurile atrase din diverse surse (ajutor din cadrul familiei sau din afara ei), vor lucra terenul aplicând lucrările tehnologice la nivelul minim posibil, pentru a-și putea recupera cheltuielile prin producția obținută ce va fi destinată autoconsumului, direct sau pentru furajarea animalelor.

În al treilea rând, potrivit lui Daea, fermierii în număr de aproape 90 mii cu o suprafața de cca 7, 6 mil ha, organizați în exploatații agricole de diverse tipuri, vor aplica tehnologiile specifice fiecărei culturi, asigurând toate inputurile necesare obținerii de produse comerciale, care să atingă potențialul biologic al soiurilor și hibrizilor folosiți.

Pe cale de consecință, agricultorii fie vor renunța parțial sau total la cultivarea terenurilor cu speciile consacrate, apelându-se la alte soluții mai puțin costisitoare, spre exemplu înlocuirea plantelor anuale cu cele perene (cei din categoria a), fie vor fi producții mai mici și de slabă calitate ( categoriile a și b) sau se vor obține producții cu randamente ridicate ce vor putea atinge potențialul biologic al soiurilor și hibrizilor folosiți (fermieri din categoria c).

Hrană românească pentru export

Însumând aceste posibile scenarii, rezultă că vom avea pe piață o producție mai mică, la costuri mari, ce se va constitui într-o oferta scăzută și scumpă, care nu va putea fi asimilată de consumatorul român, din cauza puterii reduse de cumpărare.

”În condițiile acestea, ținând cont și de schimbările climatice, potrivnice realizării unor randamente ridicate, producțiile obținute își vor găsi cumpărători în țările cu potență financiară, stimulându-se astfel exportul acestora de către producătorii români”, spune Daea.

Iar asta nu e tot. La ele se adaugă lipsa unei rețele proprii pentru comercializarea produselor românești.

”Toate acestea la un loc vor crea dificultăți în aprovizionarea populației cu hrană. Se pune întrebarea cum putem preveni, contracara sau atenua efectele unei asemenea situații?

Răspunsul a fost, este și rămâne în alocarea de sume în bugetul de stat pentru agricultură și in acțiuni concrete pentru realizarea principalelor obiective”, a punctat fostul ministru al Agriculturii.

Obiectivele enumerate de acesta sunt:

●continuarea și extinderea sistemului de irigații pentru folosirea resurselor de apă pe care le avem;

●dezvoltarea accelerată a sistemului de combatere a grindinei și stimularea precipitațiilor;

●susținerea cercetării agricole românești pentru crearea de soiuri și hibrizi cu adaptabilitate la condițiile de mediu nou create;

●stimularea realizării și dezvoltării rețelei comerciale românești pentru produsele autohtone la care statul trebuie să fie parte - există Casa de Comerț Agroalimentară Unirea;

●punerea în aplicare a legilor muntelui;

●absorbția în întregime a fondurilor europene destinate agriculturii;

●echilibrarea balanței comerciale cu produse agroalimentare prin susținerea produselor deficitare;

●continuarea susținerii programelor specifice din agricultură.

”Am socotit necesar să fac aceste precizări, din dorința de a se înțelege de către guvernanți, că dacă astăzi se vorbește despre sănătate și pandemie, bătându-se politic pe morții zilei, în anii care urmează, cu siguranță, dacă nu acordăm atenție agriculturii, acum și tot timpul, ne vom bate toți pe o bucata de pâine, daca vom avea de unde să o procurăm, sau cu ce să o cumpărăm”, a punctat fostul ministru.