S-au supărat: NATO ar putea pierde una dintre cele mai puternice puteri militare din lume

După o confruntare furtunoasă cu Washingtonul, Franța a început să se gândească la părăsirea blocului militar NATO. Situația a fost ușor corectată printr-un sunet al lui Joseph Biden.

Ksenia Melnikova

Dar Emmanuel Macron vrea să devină liderul UE după Angela Merkel și, prin urmare, promovează activ subiectul independenței strategice. Francezii sunt hotărâți să obțină respectarea propriile interese, dar alți aliați - deja în Europa însăși - pot să împiedice acest lucru.

E timpul să iasă

Franța trebuie să înceteze să se mai amăgească și să se retragă din NATO. Și, în același timp, să oprească crearea centrului de „bune practici” al Alianței Nord-Atlantice în domeniul securității spațiale, pe care Washingtonul a planificat să îl plaseze la Toulouse. Deputatul Adunării Naționale, șeful stângii „Franța Unruly”, Jean-Luc Melanchon, este sigur de acest lucru. El este susținut de liderul „Asociației Naționale” Marine Le Pen. Antipatia pentru America i-a unit pe rivalii politici.

Remarcile lor dure sunt de înțeles: scandalul diplomatic dintre Franța și Statele Unite este în plină desfășurare. A cincea Republică s-a supărat când Australia a rupt un contract major pentru construcția a 12 submarine cu compania franceză Naval Group și a ales submarinele nucleare americane.

Mai mult, Australia, Statele Unite și Regatul Unit au anunțat crearea unei noi alianțe AUKUS în domeniul apărării și securității - Franța nu numai că nu a fost invitată, ci și nu a fost avertizată. Dar Parisul se considera un jucător important în regiunea Pacificului - la fel ca Washingtonul.

Defalcarea contractului de 56 miliarde de euro a fost o lovitură grea pentru Franța. Țara este încrezătoare că „cuțitul în spate” și „palma” din Statele Unite pun sub semnul întrebării legăturile dintre Paris și aliații anglo-saxoni și „vor duce la consecințe cumplite”.

Franța și-a rechemat ambasadorii din Australia și Statele Unite. Secretarul apărării, Florence Parley, a declarat că Washingtonul de mult timp nu mai este un partener de încredere. Și Emmanuel Macron a anulat sărbătorirea comună cu americanii a 240-a aniversare a bătăliei navale de la Chesapeake și a refuzat să participe la forul democrațiilor pe care Statele Unite îl vor organiza în decembrie.

Președintele nu se ascunde: a luat ceea ce s-a întâmplat drept o ofensă personală, așa că intenționează să discute dacă are sens să rămână mai departe în NATO.

Istoria Franței cunoaște un exemplu similar. În 1966, Charles de Gaulle, cerând mai mult respect americanilor, a retras țara din structurile militare ale alianței, lăsând-o doar în cele politice.

S-a întors acolo abia în 2009 sub conducerea lui Nicolas Sarkozy. Apropo, atunci socialiștii s-au opus: au trimis reprezentanți la Adunarea Națională, avertizând astfel că apartenența la NATO „va duce la dependența de Statele Unite”.

Front unit împotriva SUA

În scandal, Uniunea Europeană s-a alăturat Franței. Bruxelles-ul a arătat clar că încălcarea contractului cu Parisul este o provocare pentru întregul bloc. Eforturile lui Biden de a se împăca cu aliații europeni, relații pe care predecesorul său le-a afectat grav, s-au destrămat.

Dar s-a dovedit după povestea cu submarinele că Donald Trump a fost un interlocutor mult mai acceptabil pentru europeni - în orice caz, el a fost sincer, nu și-a ascuns intențiile.

Iar acum șeful Consiliului European Charles Michel observă că Washingtonul nu este un partener de încredere, este necesar să se bazeze mai puțin pe acesta și să se consolideze propriul potențial de apărare.

Bruxellesul visează de multă vreme să creeze o forță armată suverană. Dar problema nu depășește planurile: Polonia, Marea Britanie și țările baltice se opun ca de obicei. Nici Statele Unite nu susțin ideea, din motive evidente: acest lucru ar slăbi influența americană în Europa.

Dar acum poate fi cel mai bun moment pentru o descoperire, crede ziarul britanic The Telegraph, iar Macron este cel mai bun candidat pentru rolul de lider.

Plecarea Angelei Merkel din funcția de cancelar german îi oferă președintelui francez șansa de a deveni numărul unu într-o Europă unită și, prin urmare, de a promova ideea integrării militare.

De la 1 ianuarie, Franța va prelua președinția Uniunii Europene. Anul viitor, va avea loc un summit pe probleme de apărare, unde intenționează să decidă asupra forțelor de reacție rapidă.

Pregătirea preelectorală

Între timp, în Franța a început deja campania prezidențială. Alegerile vor avea loc în șapte luni. Până în prezent, candidații probabili sunt considerați Macron, Melanchon și Le Pen, precum și jurnalistul și politologul Eric Zemmour. El a participat deja la dezbateri televizate, dar nu a confirmat încă dacă se va alătura cursei.

„Pașii actuali ai politicii externe ai lui Macron nu au dus la creșterea popularității lui. Dar până acum el este încă în fruntea sondajelor de opinie publică. Există multe probleme interne în țară: majoritatea reformelor au trenat. Iar președintele va încerca să joace la maxim atuurile politicii extene", a declarat Serghei Fedorov, cercetător de frunte la Institutul Europei al Academiei de Științe din Rusia.

Andrei Kortunov, directorul general al Consiliului rus pentru afaceri internaționale (RIAC), este de acord cu el: „Aproape nimic nu se întâmplă în afaceri interne. Aș dori să compensez aceste probleme cu succesele politicii externe, statutul unei mari puteri nu este o frază goală pentru alegătorul francez. "

Acum circumstanțele sunt favorabile pentru Paris. „După plecarea Marii Britanii, Franța a rămas singura putere nucleară din Uniunea Europeană și singurul membru al Consiliului de Securitate al ONU din țările UE. Aceasta alimentează ambiția franceză. Nu întâmplător Macron a spus că, în anumite circumstanțe, ar putea oferi protecție partenerilor din Uniunea Europeană cu arsenalul nuclear francez ", a explicat expertul.

Cu toate acestea, în același timp, Kortunov este sigur: în ciuda agravării relațiilor, situația de acum 50 de ani nu se va repeta și deocamdată Franța nu va părăsi NATO. Secretarul de stat american Anthony Blinken a zburat deja la Paris, iar ambasadorul francez Philippe Etienne a mers la Washington. Între timp, Republica așteaptă despăgubiri pentru pierderile suferite, inclusiv morale.