Franţa, alarmant: O treime dintre cei sub 24 de ani au avut recent gânduri de sinucidere

În contextul în care dezbaterea publică din Franţa „Analize privind sănătate mintală și psihică” se desfășoară azi și mâine, un barometru al depresiei prezentat de postul Europe 1 dezvăluie date îngrijorătoare. Profesioniștii speră să fie implementat un plan de urgență.

BUCUREŞTI, 27 sept – Sputnik. Promise din ianuarie 2020 de Macron, apoi amânate, dezbaterile privind sănătatea mintală și psihică vor avea loc în cele din urmă prin videoconferință pe 27 și 28 septembrie. În acest context, Europe 1 a dezvăluit cel mai recent barometru pentru depresie de la Unafam (Uniunea Națională a Familiilor și Prietenilor Bolnavilor și/sau Persoanelor cu Handicap Psihic), potrivit căruia 30% dintre tinerii sub 24 de ani din Franţa au avut gânduri suicidare în ultimele luni.

O altă tendință observată este că doar o treime dintre pacienți sunt îngrijiți de un profesionist din domeniul sănătății. Criza sănătății a agravat și mai mult problema prin aglomerarea sistemului de sănătate, la aceasta adăugându-se impactul blocărilor succesive.

„Este un lucru care trebuie luat foarte serios în considerare. Vă reamintesc că depresia este boala cu cel mai mare impact din lume în ceea ce priveşte dizabilitățile, situându-se mult peste alte boli, precum cele cardiovasculare”, a declarat pentru Europe 1 psihiatrul Pierre de Maricourt, șef de secție la spitalul Saint-Anne din Paris.

„Este într-adevăr o boală care afectează funcționarea zilnică și care, la tineri, le poate împiedica dezvoltarea, educația și, prin urmare, le poate afecta tot restul vieții. Este o problemă majoră”, a adăugat specialistul.

Cifre îngrijorătoare

Un studiu comparativ realizat între 2018 și martie 2021 a arătat deja o creștere a tentativelor de sinucidere în rândul tinerilor cu vârste cuprinse între 12 și 24 de ani. În același timp, Consiliul științific a alertat guvernul cu privire la o creștere cu 80% a spitalizării tinerilor din motive psihiatrice. În ceea ce priveşte toate vârstele, Franța are una dintre cele mai mari rate de sinucidere din Europa, în jur de 9.000 pe an, potrivit Sputnik France.

În ianuarie 2021, un sondaj Ipsos pentru fundația FondaMental a evidențiat suferința psihologică semnificativă în rândul tinerilor, 32% dintre aceștia suferind de probleme de sănătate mintală, iar 40% dintre cei sub 25 de ani au raportat o tulburare de anxietate generalizată și unul din cinci, simptome specifice tulburărilor depresive.

În luna mai, un studiu al institutului CSA a confirmat tendința: șase din 10 francezi au spus că criza din sănătate a avut „repercusiuni asupra stării lor de sănătate în general”, menţionând pe primul loc sentimentele de depresie.

Cifra crește la 72% în cazul tinerilor între 25 și 34 de ani. Impactul este mai mare asupra femeilor tinere: un procent de trei ori mai mare în cazul tinerilor de 18-24 de ani și de două ori mai mare în cazul celor de 25-34 de ani. După vârsta de 65 de ani, bărbații au fost cei care au menţionat efecte mai negative asupra stării lor de sănătate.

Ministerul Sănătății din Franţa descrie această întâlnire drept „un moment istoric în dezbaterea națională”. Obiectivul declarat este „întocmirea unui inventar comun privind îngrijirile pentru sănătate mintală ale francezilor, oferta de îngrijire psihiatrică și sprijinul oferit acestora”. În prezent, aproximativ 12 milioane de francezi suferă de tulburări psihice.

Contactați de AFP, profesioniștii din sector au spus așteaptă ca președintele să anunțe rambursarea consultațiilor la psiholog, în timp ce sindicatele speră la un preț rezonabil. De asemenea, ei speră la implementarea unui plan de urgență.

Sâmbătă, 25 septembrie, 187 de profesioniști, inclusiv 90 de îngrijitori, au semnat o rubrică în Le Parisien în care denunţă faptul că anumite practici considerate neconforme cu regulile de îngrijire psihiatrică nu sunt abordate în dezbaterea „Les Assises de la santé mentale et de la psychiatrie”. Ei au menţionat în special izolarea și reţinerea pacienților, în timpul pandemiei.

„Se pune problema hărțuirii, abuzului de putere și maltratării”, atrage atenţia grupul de profesionişti.

De asemenea, unii dintre aceştia se plâng că au fost presați sau chiar și-au pierdut locurile de muncă pentru că au denunțat aceste practici.