Permisul sanitar: „Astăzi nu mai suntem într-un stat de drept şi nici în unul democratic”
© AFP 2024 / ALAIN JOCARDАкция протеста против санитарных пропусков в Париже
© AFP 2024 / ALAIN JOCARD
Abonare
În timp ce o nouă zi de proteste împotriva permisului sanitar este programată pentru 7 august în toată Franţa, sociologul Frederick Lemarchand analizează mesajul transmis de către manifestanți.
BUCUREŞTI, 5 aug – Sputnik, Doina Crainic. „Toate statele de astăzi ... au această tendință foarte puternică prin care doresc să controleze corpul social. Evident, am făcut un pas istoric”, a spus sociologul francez Frederick Lemarchand într-un interviu acordat Sputnik.
Potrivit sociologului, mobilizarea francezilor împotriva permisului sanitar, reunind sute de mii de oameni în toată Franța în fiecare sâmbătă, nu este surprinzătoare, având în vedere tentația autoritară a puterii actuale.
„Nu am mai cunoscut o astfel de brutalizare a corpului social de la ocupația germană din 1944. [Această mobilizare] este, de asemenea, un răspuns al societății civile la puterea politică pentru a cere tragerea la răspundere”, a comentat Lemarchand.
„Este o mișcare care pune la îndoială ceea ce s-ar putea numi, cu mare prudență, o "dictatură medicală". În orice caz, astăzi nu mai suntem într-un stat de drept în multe privințe. Dacă măsurile excepționale persistă, atunci ne aflăm în altceva, dar nu într-un stat democratic”, a mai spus sociologul, care este şi directorul Centrului de cercetare a riscurilor și vulnerabilității de la Universitatea din Caen-Normandia.
Contradicții „din ce în ce mai inacceptabile în ochii populației”
Pe 26 iulie, o notă din partea serviciilor de informații teritoriale, dezvăluită de Le Parisien, a constatat diferențele și asemănările dintre mișcarea „vestelor galbene” și mobilizările de acum împotriva extinderii permisului sanitar. Prima remarcă este că, „spre deosebire de mișcarea vestelor galbene, care a înregistrat o scădere a participării de la Actul II al acesteia, mobilizarea împotriva noilor măsuri guvernamentale sanitare, la mijlocul sezonului estival, a crescut”.
De fapt, numărul protestatarilor continuă să crească: de la 110.000 de oameni (conform cifrelor Ministerului de Interne), mișcarea s-a dublat și a adunat mai mult de 200.000 de oameni pe 31 iulie. O nouă zi de mobilizare programată pentru 7 august va arăta dacă tendința este încă în creștere.
Dar pentru Frederick Lemarchand, sunt semne că mișcarea va fi de lungă durată. Dintr-un motiv simplu, potrivit acestuia: neîncrederea în elite și „vulnerabilitățile societăților contemporane” alimentează furia socială.
„Această mișcare nu este menită să dispară, deoarece contradicțiile în plan social, economic, ecologic și politic la care ar trebui să răspundă nu se sting. Aceste contradicții devin din ce în ce mai inacceptabile în ochii populației”, a subliniat Lemarchand.
Există însă o diferență: dacă comparăm actuala mișcare anti-paşapoarte sanitare cu cea a vestelor galbene, constatăm că aceştia din urmă au protestat, în toamna anului 2018, împotriva creșterii taxelor pe combustibil, însă componenţa protestelor de azi pare de această dată mai eterogenă. „Oamenii se mobilizează pentru o cauză colectivă, dar și pentru una individuală: își apără libertățile”, a arătat sociologul.
Potrivit serviciilor de informații teritoriale, astăzi la proteste participă atât persoane anti-vaccinare, cât și persoane vaccinate, dar ostile metodelor folosite de autorități. De asemenea, mitingurile anti-paşapoarte sanitare sunt „urbane”, în timp ce la protestele organizate de vestele galbene au venit în principal oameni din „teritorii”. Pe 31 iulie, peste 15.000 de oameni au mărșăluit la Paris împotriva permisului sanitar.
„Precum vestele galbene, este o mișcare care se vrea foarte orizontală (…). Acest lucru îi dă forţa sa, deoarece puterea politică are, în consecință, o putere mică (asupra ei). Este o mișcare care transcende spectrul politic tradițional. Se întinde de la extrema dreaptă până la extrema stângă, prin apolitic. Este o mișcare care pune în alţi termeni problema politicii în societățile contemporane”, explică sociologul, citat de Sputnik France.