BUCUREȘTI, 16 mart – Sputnik. Fostul ministru de Externe și președinte al Adunării Parlamentare a OSCE, Adrian Severin rămâne una dintre cele mai apreciate voci ale analizei politice.
Acum, la un an de la declanșare oficială a pandemiei în România, Severin transmite un mesaj dur: ”Comemorăm un an de la instaurarea dictaturii sanitare. Nimic bun nu s-a întâmplat de atunci”.
În aceste condiții, celebrul politician spune clar: ”A ne opune dictaturii este legitim, moral și necesar”.
Preluând mesajul cunoscutei jurnaliste Marcela Feraru, stabilită de mai mulți ani în Franța, Adrian Severin face un rezumat al situației României: ”Un an de desocializare inutilă”.
”Nu avem mai multe spitale, nu avem mai multe locuri la ATI, nu avem mai mulți medici și asistenți specializați în ATI, nu avem tratament, nu avem vaccin”, scrie Severin, subliniind aspectul politic ciudat: ”Cu toate acestea, cei care ne-au guvernat în acest an nu vor să plece și să îi lase pe alții în locul lor”.
De asemenea, în tot acest timp, ”economia se prăbușește, școala se distruge, cultura moare” și, consemnează Severin – ”Nu s-a luat nici o măsură eficientă pentru a le salva”.
”Cu toate acestea, cei care ne-au guvernat în acest an nu vor să plece și să îi lase pe alții în locul lor”, scrie fostul ministru, punctând final: ”Dar nu cei care nu se dau duși sunt vinovați. Vinovați sunt cei care nu îi alungă”.
Textul Marcelei Feraru la care Severin face referire se referă la Franța dar… seamănă cu ceea ce se petrece în România!
”Azi se împlinește fix un an de la prima confinare în Franța”, a scris Marcela Feraru. ”Nu mă pot împiedica să observ că într-un an de zile n-am avansat deloc”.
”Nu se știe în continuare nimic despre virusul asta - Italia, care deschidea veselă țara, închide din nou tot pentru a n-a oara, Germania a făcut același lucru, ai impresia ca toți liderii lumii au participat la un banchet și sunt încă mahmuri”, scrie jurnalista, consemnând lucid – ”S-a mizat pe o singură soluție - vaccinul, care nu rezolvă mare lucru data fiind viteza de mutație a virusului”.
În schimb, jurnalista constată, la fel ca și Răzvan Savaliuc, că ”nu s-a făcut nimic în ceea ce privește tratarea bolii”.
”Ba chiar, dacă va aduceți aminte, medicamentul acela super scump pe care UE îl recomanda ca "singur valabil" s-a dovedit că nu folosește la nimic și pe deasupra mai dă și efecte secundare”, scrie Marcela Feraru, punctând – ”și când, totuși, un tratament (ieftin) pare să funcționeze, e repede sufocat în "studii" care mai de care mai bizare”.
Concluzia e firească: ”Singurele câștigătoare ale acestei afaceri sunt laboratoarele”.
”În lumea kafkiana în care trăim azi, cu decidenți care se învârt bezmetici ca o găină beată, mi-e teamă că ce urmează nu este revoluția sau dictatura - ci anarhia”, încheie Marcela Feraru.
Repet – jurnalista se referă prioritar la experiența din Franța – ceea ce este și mai grav, pentru că vorbim de țară care dă de cele mai multe ori tonul în Europa. Ori, dacă asta e starea într-una din țările de top ale UE, ce pretenții putem avea de la (colonia) România?
