La limită: Ministerul Finanțelor al SUA anunță pericolul defaultului

Datoria de stat americană, care a depășit în perioada pandemiei dimensiunile economiei, nu mai are unde crește: în guvern se vorbește despre riscul defaultului.

MOSCOVA, 27 iul - Sputnik, Natalia Dembinskaia. Pentru a evita catastrofa, Congresul trebuie să reacționeze prompt. Este necesară ridicarea plafonului împrumuturilor, în caz contrar, spre toamnă, vor apărea probleme cu deservirea angajamentelor financiare contractate. Ce se va întâmpla în cazul în care creditorii vor avea dubii cu privire la capacitatea SUA de a-și achita polițele, aflați în materialul RIA Novosti.

O datorie imensă

Americanii își sporesc activ împrumuturile externe din perioada crizei din 2008. În mandatul lui Obama, datoriile au crescut cu nouă trilioane, în mandatul lui Trump - cu alte șapte. În 2018, datoria a ajuns la 78 la sută din PIB, un nivel pe care Banca Mondială l-a numit periculos.

Potrivit prognozelor, datoria de stat urma să depășească dimensiunea economiei SUA doar peste zece ani. Însă acest lucru s-a întâmplat mult mai devreme, din cauza pandemiei și cheltuielilor pentru susținerea economiei naționale. Potrivit unor estimări independente, în 2020 autoritățile au injectat în economie aproximativ nouă trilioane de dolari. Drept urmare, datoria a depășit PIB-ul.

Către sfârșitului lui martie, această cifră a ajuns la 28 de trilioane de dolari sau 101% din PIB. O situație similară s-a întâmplat doar o dată, imediat după cel de Al Doilea Război Mondial, în anul 1946, când a fost 106%. Iar datoria continuă să crească: acum constituie 28,5 trilioane. Alte împrumuturi nu pot fi contractate conform legislației.

Nivelul critic

Nu e pentru prima dată când în SUA ajunge la plafonul datoriei de stat. După criza din 2008, acest indicator a fost majorat continuu.

În 2019, Trump a semnat o lege care permite majorarea nelimitată a datoriei de stat până pe 31 iunie 2021. După ziua X vine înghețarea. Acest lucru presupune că Ministerul Finanțelor nu mai poate atrage mijloace suplimentare din contul vânzării obligațiunilor.

Însă Washington nu va avea încotro. Pentru cheltuielile “pandemice” în susținerea economiei statul a plătit cu o gaură imensă în buget.

Deficitul bugetar este acoperit preponderent prin intermediul vânzării obligațiunilor de stat. În anul financiar 2020 (s-a încheiat pe 30 septembrie), deficitul s-a triplat – până la 3,1 trilioane de dolari. Iar atunci când vor fi luate în calcul și măsurile de combatere a coronavirusului, totalul va constitui patru trilioane.

Măsuri urgente

În acest fel, Washingtonul are două căi: fie să majoreze plafonul datoriei de stat până pe 31 iulie, fie să suspende limitarea împrumuturilor. În caz contrar, precum avertizează ministrul Finanțelor a SUA, Janet Yellen, într-o scrisoare adresată Congresului, țara va intra în incapacitate de plată, iar economia va suferi „daune ireparabile”.

Ministerul Finanțelor va fi nevoit să adopte „măsuri suplimentare urgente”. Însă, a subliniat Yellen, capacitatea trezoreriei de a utiliza mijloace de finanțare sunt extrem de limitate.

“Există o incertitudine din cauza unei multitudini de factori, inclusiv problemele legate de prognozarea plăților și veniturilor guvernului pentru câteva luni înainte”, a specificat ministrul.

Dacă plafonul nu va fi majorat, atunci către noul an financiar, către 1 octombrie, capacitatea de deservire a datoriei de stat va fi subminată. În particular, în aceeași zi Trezoreria SUA va fi nevoită să-și reducă cheltuielile cu 150 de miliarde de dolari.

De fapt, ministrul Finanțelor încearcă să obțină o creștere record a datoriei de stat. Însă în Congres nu există o unanimitate în acest sens. În opinia democraților, plafonul trebuie majorat. Republicanii în schimb îi cer președintelui Biden și guvernului să reducă cheltuielile și să întreprindă măsuri de reducere a datoriei enorme.

Nimic bun

Cel mai probabil, limita împrumuturilor va fi extinsă în cele din urmă. Iar scenariul defaultului SUA este pricit de economiști ca un “sfârșit al lumii”.

“Americanii n-au admis niciodată așa ceva. Ar fi fost un precedent periculos”, remarcă Michael Feroli, principalul economist al JPMorgan pentru SUA.

Totodată, simpla posibilitate a unei incapacități de plată poate provoca panică pe piețe. Astfel, dacă nu vor fi întreprinse măsuri, pe 30 iulie SUA nu va putea vine atât hârtiile de valoare de stat, cât și hârtiile de valoare ale autorităților locale, din contul cărora era deservită datoria.

În 2011, din cauza refuzului Camerei Reprezentanților de a majora plafonul împrumuturilor și riscul unui default, agenția internațională de rating Standard & Poor’s a retrogradat ratingul de credit suveran al SUA – pentru prima data în istorie. Ulterior, era pe cale să se prăbușească piața de valori: indicele S&P 500 s-a prăbușit cinci zile la rând, până atunci când legiuitorii au încheiat un acord.

Așa cum menționează CNBC, de această dată, având îndoieli în capacitatea statului de a-și plăti datoriile, creditorii ar putea cere Washingtonului dobânzi mai mari. Ceea ce, la rândul său, va provoca un efect domino: ratele dobânzilor vor crește peste tot – de la cele ipotecare și credite auto, până la datoriile corporative.

Acest lucru nu va contribui la stabilitate.

“Se va acutiza criza financiară, fiind puse în pericol locurile de muncă și economiile americanilor – într-o perioadă în care nici nu am reușit să ne revenim după pandemie”, a subliniat Janet Yellen.

Creditorii tot mai des pun la îndoială capacitatea de plată a guvernului SUA. ȘI, așa cum a explicat anterior unul dintre principalii finanțiști americani, fondatorul celui mai mare fond de hedging din lume Bridgewater Associates, miliardarul Ray Dalio, triplul deficit - al bugetului, balanței comerciale și conturilor operațiunilor curente – vor determina investitorii străini să renunțe la obligaţiunile trezoreriale, ceea ce va provoca o creștere explozivă a profitabilității lor și o prăbușire a dolarului. Este o cale directă spre o criză financiară, proporțiile căreia ar putea depăși nu doar șocul din 2008, dar și Marea Depresie din anii 30 ai secolului XX.