Moscova: cel mai important mesaj privind securitatea internațională

Într-un context internațional complex, Moscova transmite un mesaj excepțional, ”pe care cei ce au urechi de auzit ar trebui să îl audă și să îl evalueze”

BUCUREȘTI, 25 iun – Sputnik. Faptul că în acest context complex, în care lumea are atât șansa așezării pe baze sănătoase – sau, dimpotrivă, de a amplifica tensiunile până la un nivel incontrolabil, Rusia transmite un mesaj excepțional – asta nu este doar opinia mea, ci reiese din cele observate la a 9-a Conferință de la Moscova privind securitatea internațională.

Mai bine zis cele observate de unul dintre participanți – fostul ministru de Externe român Adrian Severin, care a participat – din păcate, doar online la Conferința desfășurată pe 23 iunie 2021 la Moscova - cu prezență fizică și online.

După ce a urmărit cea mai mare parte a lucrărilor, Severin a ajuns la concluzia că s-au transmis 10 ”mesaje principale”, de o maximă importanță în actualul context internațional.

Reproducem cele 10 mesaje principale, transmise, în viziunea lui Severin, celor care ”au urechi de auzit” și care ”ar trebui să le audă și să le evalueze”.

1. ”Rusia consideră că prioritatea sa în politica externă, de securitate și apărare este realizarea “stabilității strategice” la nivel global Ținta este esențială inclusiv pentru consolidarea stabilității sale interne și a capacității sale de dezvoltare”.

2. ”Realizarea “stabilității strategice”, bazate pe echilibrul controlat și durabil al forțelor convenționale și neconvenționale de care dispun principalii actori regionali și globali, apare ca o prioritate pentru dialogul ruso-american post Geneva și ca o posibilitate reală în măsura în care acest dialog va fi lansat și continuat cu onestitate, răbdare și seriozitate”.

Atenție – aici ar apare și un aspect care ar viza România: ”În acest context am sesizat și disponibilitatea căutării unei soluții reciproc acceptabile cu privire la viitorul sistemului anti-rachetă de la Deveselu”.

3. ”Insistența vorbitorilor ruși asupra aspectului  “stabilității strategice” a arătat că la Moscova, înțelegerile intervenite între Președinții Putin și Biden au fost evaluate pozitiv sau cel puțin că răspunderea pentru ceea ce va urma, în caz de eșec, este plasată în curtea SUA, acolo unde proba plăcintei va trebui făcută prin mâncatul plăcintei”.

Acum, foarte important, pentru că ar putea viza și tratativele care includ țări ”satelit” sau ”colonii”, precum România.

4. ”Rusia nu este interesată și nu dorește un alt Război rece, dar nici nu se teme de el și crede că evitarea lui depinde de relația ruso-americană; tot așa cum “coexistența pașnică” în timpul Războiului rece a depins de modelul relației dintre Moscova și Washington”.

Din nou important, pentru că scoate în evidență un aspect pe care puțini îl înțeleg: puterea Rusiei de a coagula alianțe.

5. ”Rusia a elaborat strategii adaptate pentru fiecare mare regiune a lumii (Africa, Asia de Sud, Asia Centrală, Orientul Mijlociu, Oceanul Pacific, Oceanul Indian, Oceanul Arctic, cele două Americi, Europa), care nu includ nici un fel de condiții politico-ideologice. Aceasta permite realizarea unui sistem complex de alianțe care acoperă întreaga planetă, oferind un atu Rusiei prin raportare la SUA și statele Europei occidentale, care condiționează sprijinul sau cooperarea de acceptarea unor modele culturale și politice străine de tradițiile potențialilor aliați. Prin urmare puterea Rusiei de a coagula alianțe este mai mare, în prezent, decât cea a SUA sau a UE”.

6. ”Pentru orice persoană care a cunoscut evoluția relațiilor internaționale înainte și după 1991 (anul sabordării URSS) este clar că, referitor la dezideologizarea relațiilor internaționale, SUA are astăzi discursul URSS din trecut, iar Rusia discursul SUA din trecut. Atunci abordarea americană s-a dovedit câștigătoare. Acum istoria are toate motivele să se repete”.

7. ”Retragerea SUA din Asia Centrală (Afganistan) are potențialul de a crea, prin revenirea în jocul oficial a Talibanilor, o sfidare federalizatoare pentru statele din regiune, respectiv Rusia, Iran și Pakistan, cărora li se va adăuga și Turcia. Lucrurile stau oarecum la fel și în legătură cu Irakul și Siria”.

Atenție din nou: consolidarea unui tandem estic, cu posibila atragere a unui nou partener puternic.

8. ”Deși nu am remarcat spunându-se lucrurile în felul acesta, participarea la nivel înalt a Chinei, la lucrările Conferinței, a atestat nu numai reziliența parteneriatului strategic ruso-chinez, dar și capacitatea Rusiei de a oferi Indiei mai multe garanții în relația cu Beijingul, decât i le poate aduce participarea la un conflict cu acesta purtat în contul SUA”.

Și, în fine, situația care ne vizează direct – și care, iată, este considerată problematică.

9. ”Singura regiune a lumii în care perspectivele păcii au fost descrise ca problematice a fost Europa; atât UE, cât și vecinătatea sa estică (cu precădere cea ucraineană). Din nefericire aceasta este regiunea în care se află România; și nu oricum, ci ca țară de primă linie, campion al războiului retoric cu Rusia”.

Severin consideră că identificarea Europei ca sursă de vulnerabilități pentru pacea mondială și “stabilitatea strategică” anunță ”decizia Rusiei de a lua cu fermitate măsurile de forță pentru ca ziua de 22 iunie 1941 să nu se mai poată repeta”.

”Aceasta este, fără îndoială, în viziunea Moscovei, o “linie roșie” a politicii sale de securitate”, consideră Adrian Severin.

10. ”Atât prin discursuri, cât și prin mesajul adresat de Secretarul General ONU, Antonio Guterres, s-a afirmat dorința Rusiei, precum și a aliaților și partenerilor săi, ca relațiile internaționale să se (re)așeze pe temelia dreptului internațional. Nu este vorba, însă, de dreptul creat sub presiunea blocului occidental în condițiile Războiului rece și nici acela elaborat de puterile euro-atlantice în scurta perioadă a ordinii uni-pluraliste care i-a urmat, ci de un drept al solidarității și respectului diversității ridicat pe temeliile Cartei ONU”.

***

Acestea sunt cele 10 mesaje principale pe care consideră Severin că le transmite Moscova, în prin intermediul Conferinței privind securitatea internațională.

”Sunt mesaje pe care cei ce au urechi de auzit ar trebui să le audă și să le evalueze”, consideră Severin, subliniind că ”A le identifica și a le așeza la temelia oricărui răspuns politic eficient NU este semnul rusofiliei, ci al rezonabilității și, până la urmă, al sănătății mentale”.

Fostul ministru de Externe și președinte al Adunării Parlamentare a OSCE încheie cu un principiu care trebuie reținut: ”Politica nu se face din plămada din care sunt născute visele, ci din materialul dur al realismului politic”.