BUCUREŞTI, 20 feb, Sputnik. Dragoş Velicu este un tânăr român antreprenor din Diaspora care, prin muncă asiduă, a reuşit să pună pe picioare o afacere de mare succes la Bruxelles, în domeniul construcţiilor. A pornit de la zero, însă prin perseverenţă, muncă şi talent antreprenorial, a ajuns să obţină o reputaţie foarte bună, atrăgând o clientelă de elită. Pe de altă parte, nu a uitat de unde a plecat, rămânând mereu ataşat de România şi având în plan întoarcerea acasă. Ne prezintă povestea lui într-un interviu acordat în exclusivitate agenţiei Sputnik. De asemenea, el este şi creatorul unui joc de societate apreciat pentru copii, „Txto Junior”, despre care ne va vorbi în această parte a interviului.
I-ai indemna pe români să se întoarcă și, dacă da, de ce?
Dragoş Velicu: I-aș îndemna să se întoarcă deoarece, la nivel subtil, avem o atracție magnetică față de locul natal.
Ce crezi că ar trebui să facă guvernul pentru că romanii să se întoarcă?
D. V.: Guvernul ar putea să-și dea demisia. Nu are cu ce să ne convingă, și-a dovedit incompetența în cei 31 de ani de postcomunism. Guvernul este tocmai piedica noastră.
Cum crezi că poate reuși un roman să se realizeze fără a părăsi țara?
D. V.: Doar în cazul unui sistem cu adevărat democratic ar putea să se realizeze.
„Românii din străinătate sunt foarte activi și implicați în toate domeniile”
Cum este văzută România în străinătate și care este atitudinea străinilor față de românii care locuiesc acolo?
D. V.: În mass media de aici se vorbește foarte puțin despre România. Atitudinea străinilor este relativ bună față de români deoarece suntem foarte activi și implicați în toate domeniile. Eu personal nu cunosc cazuri de rasism față de români.
Situația creată de pandemie ți-a afectat afacerea/munca ta în România sau cea din străinătate?
D. V.: Pandemia nu m-a afectat deoarece semnasem deja contractele pe tot anul. Au fost câteva probleme cu aprovizionarea materialelor de construcții la început, dar am reușit să le obțin până la urma. În construcții, anul 2020 a fost excelent, mai ales că am avut „cale liberă” prin oraș, fiind lockdown nu mai circula aproape nimeni. Anul 2021 se pare că va fi incert chiar și pentru domeniul meu, am observat o netă scădere a clientelei la furnizorii de materiale din Bruxelles. Asta nu s-a întâmplat nici în 2008.
Ce părere ai despre măsurile care au fost luate de guvernul nostru și de guvernele străine pentru oprirea răspândirii pandemiei?
D. V.: Având în vedere că pandemia nu este ceea ce pare, guvernele au impus niște măsuri aberante și ilogice, doar dacă ne gândim că este interzis să mergi la restaurant, dar poți să te înghesui în mijloacele de transport… Blocarea unei planete pentru o boală care necesită testare ca să afli dacă o ai mi se pare o sfidare la adresa umanității.
Cum crezi că a gestionat situația guvernul nostru față de alte țări?
D. V.: Ca de obicei, guvernul nostru nu este al nostru. Toți politicienii sunt acum într-o stare de euforie și execută fără discernământ ordinele păpușarilor. Sunt atât de aiuriți că nici nu mai știu ce să mintă și uită ce au mințit și așa mai departe. Oricine poate să observe că sunt teleghidați și că nu iau ei vreo decizie, mă gândesc că sunt șantajați și că nu au încotro să-și „execute” semenii.
Ce părere ai despre faptul că, în plină pandemie, zeci de mii de români au avut permisiunea să plece la cules de sparanghel în Germania și la alte munci sezoniere în Germania, Marea Britanie, Italia și alte țări, în timp ce alți mulți români din țară au fost afectați de închiderea afacerilor?
D. V.: Romania are statut de colonie, epoca suveranității a apus când ne-am integrat în așa-zisa UE.
Cum au fost afectați românii din străinătate pe care îi cunoșteai când ai locuit acolo sau pe care îi cunoști?
D. V.: La barurile din Bruxelles cred că lucrau, într-un procent de 80%, fete românce. Cred că este foarte greu pentru ele și pentru cei care au ajuns de curând aici și nu au apucat să-și creeze un cerc social ori să-și găsească un job.
„Am testat jocul în majoritatea școlilor din Cluj și a avut un succes neașteptat”
Legat de jocul de societate pentru copii pe care l-ai creat, „Txto Junior”, cum ți-a venit ideea jocului?
D. V.: S-a întâmplat în 1996, fiind în Romania în vacanta de vară, obișnuiam să ies cu prietenii de la bloc să colindam prin cartier și să jucam diverse jocuri în spațiul de joacă al cartierului amenajat între blocuri. Acolo se jucau toate jocurile de cărți clasice cunoscute, plus șah și alte jocuri copilărești. Eu mă plictiseam repede de jocurile clasice și mă întrebam dacă există oare un joc de cărți cu litere. Fără să mă documentez dacă exista deja un joc de cărți cu litere, am început să îmi construiesc prima machetă și am fost să probez jocul cu mătușa mea, la țară. I-a plăcut foarte tare jocul imaginat de mine și m-a încurajat să-l dezvolt mai departe. Ideea s-a disipat rapid, eu având în acea perioada alte probleme de rezolvat deoarece aveam să descopăr că nu mă pot întoarce în Belgia la începutul școlii. Din motive neștiute, ambasada Belgiei mi-a refuzat cererea de viză, eu fiind înscris la școala Notre-Dame și cu domiciliul în Belgia.
Cum l-ai creat și ce impact a avut? dorești să-l dezvolți, ai primit susținere pentru joc și pentru ideea pe care probabil vrei să o dezvolți în continuare?
D. V.: În anul 2011, deci la aproximativ 15 ani distanță, mi-a venit în minte din nou jocul cu litere. Totul a fost ca o dictare din alt plan, inclusiv numele jocului, „TXTO”, și toate modurile de a juca. Având în acea perioadă o situație materiala foarte bună, am înregistrat marca și am contactat o graficiană să-mi creeze o ediție de test. Am comandat un lot de jocuri la o tipografie din Cluj și am început să-l prezint în timpul meu liber.
„Am găsit în România oameni foarte talentaţi”
Crezi că Romania oferă șanse românilor care au idei creative și ar putea realiza lucruri utile pentru ţara lor?
D. V.: În cazul meu, pot răspunde că da. Am găsit în România oameni faini la tipografia cu care am lucrat, am găsit oameni foarte talentați la grafică, cu care am colaborat pentru producția ultimei variante pe care am testat-o în majoritatea școlilor din Cluj și care a avut un succes neaşteptat. Actualmente am angajat o firmă de marketing din Cluj pentru a-mi crea designul și care să se ocupe de producția variantei finale a jocului Txto Junior. Sunt foarte mulți tineri talentați la Cluj și sunt foarte bucuros că pot lucra cu ei.
„Posibilitatea creării de start-up-uri cu exonerare fiscală”
Ce ar trebui să facă România pentru a oferi aceste șanse, ca românii cu idei bune de afaceri sau inovatoare să își dezvolte potențialul și să-și materializeze ideile aici?
D. V.: Cred că ar trebui să existe posibilitatea creării de start-up-uri cu exonerare fiscală pe minimum cinci ani, astfel ca tânărul antreprenor să aibă realmente șansa de dezvoltare și consolidare a afacerii sale, apoi o perioadă de tranziție de încă cinci ani cu un program de taxare progresiv până la intrarea în sistemul clasic de impozitare. Un program de genul acesta, bazat pe export, ar aduce beneficii imense și șanse reale de dezvoltare a României dacă s-ar implementa la nivel naţional.
„A trebuit să aștept aproape 20 de ani ca să mă pot autofinanța și să-mi realizez visul”
În cazul meu, a trebuit să aștept aproape 20 de ani ca să mă pot autofinanța și să-mi realizez visul, dar acum exista diverse posibilități de atragere de fonduri pe care sunt convins că mulți deja le folosesc. În concluzie, propun că în Romania și nu numai, tinerii antreprenori, până la o anumită vârstă, să fie exonerați de taxe pentru a avea realmente o șansă de a-și afirma potențialul.
