Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a reiterat în cadrul discuției de marțea trecută cu președintele Republicii Moldova, Maia Sandu, angajamentul Alianței pentru extinderea cooperării și modernizării instituțiilor de apărare și securitate ale Moldovei. Însă va exista oare mai multă siguranță pe această cale comună cu statele NATO de “descurajare” a Rusiei?
În cadrul discuției cu secretarul general al Alianței, noul președinte al Moldovei a menționat că o cooperare cu NATO îi va permite ţării “inițierea unei reforme în domeniul securităţii și demararea procesului de modernizare a Armatei Naționale”.
Forțele armate, care dispun de aproximativ 5100 de miliari activi, aspiră spre o dotare profesionistă. De chestiuni mai serioase e preocupat probabil doar un pluton de infanterie al armatei - în componența misiunii KFOR sub controlul NATO în Kosovo.
Modernizarea Armatei, urmând logica lucrurilor, trebuie să includă înlocuirea a aproximativ 400 de unități ale tehnicii militare sovietice cu modele mai moderne, formarea de la zero a forțelor aeriene și de apărării antiaeriene. Însă bugetul de apărare al Moldovei, în valoare de aproximativ de 30 de milioane de dolari, restrâng semnificativ posibilitățile de reînarmare. Spre exemplu, Armenia și Georgia, care sunt comparabile ca suprafață, alocă sume de zece ori mai mari.
Apropierea de NATO nu-i promite Armatei Naționale beneficii materiale, alianța nu este o organizație de binefacere. Voi reaminti, Constituția Republicii Moldova prevede neutralitatea statului, Chișinăul cooperează cu NATO în cadrul Planului Individual de Parteneriat. Majoritatea cetățenilor moldoveni (potrivit sondajelor, între 60 și 70 la sută) se pronunță împotriva aderării țării la Alianța Atlanticului de Nord.
Ce-și doresc partenerii mai mari
Obiectivul pe care îl urmăresc SUA și NATO în țările de la Marea Neagă devine mai clar prin exemplul “exploatării” expansive a teritoriului României, unde pe 5 ianuarie au fost transferate pentru o dislocare permanent dronele grele ale SUA MQ-9 Reaper și peste 90 de militari americani care vor asigura zborurile aparatelor. Pentagonul a investiții în modernizarea bazei aeriene de la Câmpia Turzii peste 40 de milioane de dolari și a solicitat pentru anul 2021 alte 130 de milioane. Astfel de cheltuieli sunt motivate de dorința de a “descuraja” Rusia, iar de facto – de a destabiliza regiunea Mării Negre.
Anterior, trupele SUA au desfășurat pe țărmul românesc sistemele HIMARS. Pentru desfășurarea unor exerciții și pentru a trimite „un răvaș Moscovei”, au tras în direcția Crimeii. Voi aminti că raza maximă de acțiune a proiectilelor reactive High Mobility Artillery Rocket System este de până la 300 de kilometric, iar țărmul Crimeii se află la o distanță de 400 de kilometri. “Cercurile pe apă” nu au reușit să sperie pe cineva, însă în contextual acțiunilor ostile ale SUA și României, Ministerul Apărării al Rusiei a ajuns la anumite concluzii și a luat anumite măsuri “în oglindă”. Drept urmare, siguranța României s-a redus în mod obiectiv, însă partenerilor ei americanilor nu le pasă.
România și Republica Moldova nu sunt amenințate de niște inamici abstracți, ci chiar de aliații americani. Apropierea cu vecinul din Vest aliniază automat Chișinăul în „formația de veghe” a SUA și NATO, în care va fi nevoit să împărtășească agenda antirusească și responsabilitatea pentru anumite operațiuni.
Probabil, pentru cetățeana României Maia Sandu acest lucru are un anumit raționament patriotic, însă e puțin probabil ca majoritatea populației țării să fie dispusă să se sacrifice în numele intereselor Washingtonului și Bruxellesului.
Totodată, Chișinăul are și problema nesoluționată a conflictului transnistrean, care a fost oprit și ”înghețat” pentru două decenii de forțele rusești de menținere a păcii. Aici NATO poate propune propriile rețete de reglementare, care ar putea duce la agravarea confruntării militare în Republica Moldova. Introducerea unor trupe străine într-o țaro neutră pentru “operațiuni antiteroriste” nu este dificilă din punct de vedere tehnologic (există acorduri respective cu România). Astăzi capacitățile președintelui nou ales Maia Sandu pe direcția transnistreană sunt limitate. În opinia fostului președinte Igor Dodon, Sandu nu poate deocamdată să blocheze Transnistria, să inițieze o confruntare. Dar ce va fi mâine, în cazul în care se va schimba raportul de forțe în Parlament și Guvern?
Demonstrarea ostilității
Toate fragmentele se aranjeză într-un tablou complet, observăm transferul a peste 5600 de militari SUA cu arme standard (inclusiv cu drone grele) din Germania în Europa de Est – Polonia, Estonia, România. Probabil, în această listă vor apărea și alți „complici”, iar deocamdată Moldova, neutră de jure, este atrasă intenționat și sistematic pe “fâșia instabilității” dintre Marea Baltică și Marea Neagră. Desfășurarea în România a dronelor SUA MQ-9 Reaper (pe care Moscova le consideră similare rachetelor cu rază medie de acțiune) va garanta o sporire a tensiunilor politico-militare în regiune mulți ani înainte.
Comandamentul Forțelor Aeriene ale SUA în Europa și Africa a anunțat că dronele vor efectua sarcini de observare, recunoaștere și susținere a operațiunilor Alianței. Și totuși, Reaper au o specializare de asalt. Pentru efectuarea unor operațiuni de recunoaștere, Pentagonul dispune de dronele strategice RQ-4B-40 Global Hawk, care sunt surprinse periodic în preajma frontierelor rusești. Nu se cunoaște numărul dronelor SUA desfășurare la baza aeriană Câmpia Turzii, dar știm că fiecare MQ-9 Reaper are capacitatea să transporte pe șase noduri de suspendare până la 1740 de kilograme de rachetelor cu precizie înaltă Hellfire și bombe aeriene ghidate GBU-12 și GBU-38, cu ghidare re cu laser și satelit. Setul de muniții poate include până la 14 rachete AGM-114 Hellfire de tip “aer-sol” sau 4 rachete AGM-114 Hellfire + 2 bombe GBU-12 Paveway II până la 250 de kilograme. Sistemul optico-electronic AN/AAS-52 include telecamere cu intervale vizibile și infraroșii, sistemul TV cu o rezoluție înaltă, destinate mai întâi de toate recunoașterii țintelor și atacului.
Dronele de asalt MQ-9 Reaper și personalul care le deservește au fost transferate în România pentru o perioadă îndelungată. De fapt, acest lucru presupune o desfășurare permanentă a MQ-9 Reaper la baza aeriană Câmpia Turzii, care se află la o distanță de 670 de kilometri de Crimeea. Răspunsul Rusiei la acțiunile ostile ale Pentagonului (și Bucureștiului) este predictibil. Este inevitabilă o nouă rundă a dezvoltării grupării de trupe și forțe în districtul militar Sud, în peninsula Crimeea.
Totodată, “pumnul de lovitură” al dronelor americane este controlat direct din SUA. Specialiștii de la aerodrom răspund doar de decolarea și aterizarea Reaper. Controlul de bază și dirijarea acțiunilor aparatelor de zbor fără pilot, inclusiv alegerea țintei, este efectuat de la baza aeriană Creech, statul Nevada, prin canale de comunicare prin satelit (semnalul întârzie cu o secundă și jumătate). Presupun că de la o distanță sigură, Pentagonului îi este mai ușor să expună aliații și partenerii.
