BRUXELLES, 10 dec - Sputnik. Provocările Consiliului European care are loc astăzi și mâine la Bruxelles sunt multiple, în joc fiind bugetul european și planul de relansare, blocate după ce Polonia și Ungaria și-au folosit dreptul de veto pentru a convinge UE să renunțe la condiționarea fondurilor UE de așa numitul ”stat de drept”.
''Sunt încrezător că putem ajunge la un acord asupra pachetului comun pentru a permite implementarea rapidă atât a Cadrului financiar multianual, cât şi a fondului de redresare'', a transmis preşedintele Consiliului European, Charles Michel, în scrisoarea de invitaţie adresată liderilor ţărilor membre.
Din nou, unii lideri nu vor fi prezenți din cauza Covid 19. Astfel, premierul croat Andrej Plenkovic nu va fi prezent la Bruxelles, presa locală anunțând că acesta a prezentat simptome de COVID-19. Și Croaţia va fi reprezentată la acest summit de premierul sloven Janez Jansa.
Principalul subiect al summitului va fi pachetul în valoare de 1.800 miliarde de euro, reprezentând bugetul multianual al blocului comunitar (2021-2027) şi fondul de redresare post-COVID-19. Au avut loc negocieri până în ultima clipă cu Ungaria și Polonia pentru a debloca votul pe aceste două teme.
Germania, care asigură în prezent preşedinţia semestrială a Consiliului UE, este cea care și-a asumat rolul de mediator, ea negociind de ieri un compromis cu Varşovia şi Budapesta, ceea ce înseamnă că există șanse ca la acest Consiliu blocajul să fie depășit.
Există însă condiția ca toate celelalte 24 de state membre să fie de acord cu compromisul pentru ca Polonia şi Ungaria să renunțe la veto-ul exprimat până acum. Dacă propunerea va fi respinsă, atunci în ianuarie va fi disponibil doar un buget de urgenţă.
Adoptarea bugetului multianual al UE este o condiţie esenţială pentru a se înregistra progrese într-un alt dosar important - stabilirea ţintelor pentru reducerea emisiilor de dioxid de carbon cu cel puţin 55% până în 2030, comparativ cu nivelurile din 1990. Propunerea acestui obiectiv a fost făcută în septembrie de Comisia Europeană. Statele membre ar urma să susţină această propunere, însă unele, precum Polonia, sunt reticente întrucât economiile lor se bazează masiv pe exploatarea cărbunelui.
Unele ţări din UE vor susţine foarte probabil această ţintă numai după ce va fi convenit bugetul multianual al UE.
Un alt subiect dezbătut de liderii statelor UE va fi reprezentat de relaţiile cu Turcia. După ce au ameninţat Ankara cu sancţiuni suplimentare în legătură cu studiile seismice din Mediterana Orientală, liderii europeni vor reveni probabil asupra acestui dosar pentru a examina posibilii paşi viitori. În special Ciprul a solicitat o abordare mai dură faţă de Turcia, dar alte ţări membre sunt reticente de teama escaladării diferendului. Mai puţin controversată va fi adăugarea de noi nume pe o listă de sancţiuni existentă deja.
Va fi abordată și tema Brexit, după ce preşedintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a convenit cu premierul britanic Boris Johnson să ia până la finalul săptămânii o decizie asupra negocierilor comerciale post-Brexit.
Se va discuta de asemenea și despre măsuri preventive împotriva terorismului, unde liderii din țările UE ar putea aproba strategia propusă de Comisia Europeană în acest sens.
O altă temă foarte importantă va fi găsirea unui răspuns coordonat la pandemia de COVID-19 care a lovit din nou Europa, fiind deja în discuție strategiile de vaccinare în UE şi la nivel global.
