BRUXELLES, 7 dec - Sputnik. Polonia şi Ungaria riscă să fie excluse din fondul de relansare dacă refuză în continuare să condiţionarea accesului la fonduri de respectarea statului de drept, acesta este mesajul transmis de Bruxelles pe canale oficiale și neoficiale.
Astfel, oficialii europeni arată că mecanismul de redresare şi rezilienţă în valoare de 750 de miliarde euro, propus de Uniunea Europeană, va fi lansat chiar dacă Ungaria și Polonia se opun. Cele două state și-au folosit dreptul de veto pentru a bloca adoptarea bugetului european și fondul de relansare, în încercarea de a-și salva suveranitatea de chingile ”statului de drept” prin care UE supune statele membre.
Dar un avertisment foarte dur a venit de la secretarul de stat francez pentru afaceri europene, Clément Beaune, care a spus pur și simplu că Uniunea Europeană va exclude Polonia şi Ungaria din Mecanismului de Redresare şi Rezilienţă dacă cele două ţări refuză în continuare să accepte condiţionarea accesului la fonduri de respectarea așa numitului ”stat de drept”.
Clement Beaune a apreciat că excluderea Poloniei şi Ungariei din fondul de relansare este o mişcare complexă din punct de vedere juridic, dar posibilă.
„Poziţia noastră este clară: nu vom sacrifica nici revenirea şi nici statul de drept. Nu se pune problema revizuirii mecanismului care leagă cele două”, a declarat Clement Beaune pentru presă.
Amenințarea este serioasă, pentru că Beaune a estimat că cele două state membre din Europa de Est riscă să piardă finanţări în valoare de miliarde de euro dacă se mențin pe aceeași linie.
„Aceasta nu este o ameninţare, ci o consecinţă directă a absenţei unui nou buget dacă vor continua cu veto-ul lor faţă de pachet”, a spus oficialul francez.
Iar vocea oficialului francez nu e singulară. Un mesaj similar a transmis preşedintele Parlamentului European, David Sassoli, care a anunțat că fondul de redresare va fi lansat chiar dacă Polonia şi Ungaria îşi menţin veto-ul.
„Noi nu putem face un pas în spate. Acum, Polonia şi Ungaria trebuie să rezolve problema aprobării lor. Dacă nu există consens, vom continua cu privire atât la fond, cât şi la statul de drept'', a spus David Sassoli pentru un post de televiziune italian.
La sfârșitul săptămânii trecute, comisarul european pentru Economie, Paolo Gentiloni a lansat ideea că Uniunea Europeană va merge înainte cu pachetul său financiar în valoare de 1.800 miliarde de euro, chiar dacă Ungaria şi Polonia vor continua să îşi exprime veto-ul faţă de acest proiect.
„Desigur că nu vom capitula în faţa acestui veto. Acest lucru ar trebui să fie foarte clar Ungariei şi Poloniei…Premisa noastră este foarte clară vis a vis de aceste state membre, vom merge înainte fără ele”, a avertizat Gentiloni.
Astfel, Comisia Europeană studiază deja diferite opţiuni pentru a activa fondul de redresare post-pandemie fără Polonia şi Ungaria, dacă aceste ţări nu-şi ridică în zilele următoare veto-ul asupra acestui plan. Una dintre opţiunile analizate de Comisia Europeană este iniţierea unei ”cooperări consolidate”, un mecanism prevăzut în tratate şi care permite unui grup de cel puţin nouă state membre să lanseze o iniţiativă la care nu doresc să participe şi celelalte state membre.
O altă idee ar fi ca statele membre care doresc să participe la fondul de redresare să ofere garanţiile financiare necesare pentru ca Executivul comunitar să poată emite datoria comună cu care se va finanţa acest fond, astfel încât să nu mai fie nevoie de decizia privind resursele proprii (care cuprinde sursele de finanţare ale mecanismului), blocarea acestei decizii fiind modalitatea prin care Polonia şi Ungaria au opus acel veto.
O a treia variantă ar presupune un acord interguvernamental între statele statele interesate, dar Bruxellesul consideră că această opţiune este mai puţin atractivă, întrucât ar necesita mai mult timp şi, în plus, atragerea de împrumuturi de pe pieţe prin această schemă ar creşte gradul de îndatorare al statelor membre.
Lupta de la Bruxelles va continua pe tema următorului buget comunitar și la summitul european care va avea loc în perioada 10-11 decembrie în capitala UE.
