Moldova
Știri de ultimă oră din Moldova, evenimente din politică, economie, societate, breaking news, știri pe surse, declarații de la Parlament, Guvern, președinte, analize și comentarii

Maia Sandu a explicat cum vede relația dintre Moldova și NATO

© Sputnik / Mihai CarausMaia Sandu
Maia Sandu - Sputnik Moldova-România
Abonare
Președintele ales, Maia Sandu, nu are de gând să adere Republica Moldova la NATO și nici nu a inclus acest subiect pe agenda sa. Asigurările au fost făcute chiar de Maia Sandu, în cadrul unei emisiuni televizate.

CHIȘINĂU, 27 nov - Sputnik. Președintele ales, Mai Sandu, a declarat că nu și-a propus să adere Republica Moldova de NATO. Despre aceasta a vorbit în cadrul unei emisiuni de la postul național de televiziune, Moldova 1.

Maia Sandu și Klaus Iohannis - Sputnik Moldova-România
Politică
Maia Sandu a anunțat când Klaus Iohannis va vizita Chișinăul

”Aţi citit în programul meu ceva despre NATO? Eu cred că noi trebuie să vorbim despre problemele de pe agenda societăţii şi pe agenda societăţii nu este aderarea la NATO. Pe agenda societăţii, astăzi, este problema corupţiei, este problema unui stat capturat de clanuri mafiote care acum încearcă să se unească împotriva poporului ca să ne împiedice pe noi să cutăţim statul. Oamenii sunt tare preocupaţi de ce mănâncă mâine, pentru că mulţi îşi pierd veniturile. Oamenii sunt foarte preocupaţi dacă prind un loc la spital dacă Doamne fereşte se îmbolnăvesc. Iată asta sunt preocupările cetăţenilor şi asta sunt preocupările mele”, a declarat Maia Sandu. 

Totodată, Maia Sandu a vorbit și despre regiunea transnistreană. Președintele ales a precizat că vor continua discuțiile în formatul 5+2, iar ea va depune toate eforturile să fie stopate schemele de corupție și contrabandă.

”Toate guvernările de până acum au avut aceeași poziție că acest grup operativ al forțelor ruse trebuie să se retragă și munițiile trebuie retrase, nu este o noutate, este poziția Republicii Moldova din totdeauna și eu voi continua această poziție pentru că este important să ne fie respectată integritatea teritorială și independența țării”, a mai spus Maia Sandu 

Același lucru, Maia Sandu l-a declarat recent și într-un interviu acordat ziarului ucrainean “Evropeiskaia Pravda”. După aceasta, primul adjunct al președintelui Comitetului pentru Relațiile cu SCI al Dumei de Stat, Constantin Zatulin, a declarat că Maia Sandu, nici nu a reușit să intre în exercitarea funcției de președinte că deja s-a aruncat cu un șir de declarații care pot duce la complicarea relațiilor cu Federația Rusă.

"În primul rând, aș vrea să remarc că așa, pur și simplu, în urma unei singure declarații a Maiei Sandu, care încă nici nu a intrat funcție, Rusia nu se va speria și nu va evacua trupele de menținere a păcii. Trupele de menținere a păcii nu o păzesc pe Maia Sandu, ci pacea în regiune, inclusiv securitatea a sute de mii de cetățeni ai Federației Ruse care locuiesc în Transnistria, dar și Moldova", a declarat Zatulin.  

În cadrul conferinței de miercuri, Mai Sandu a precizat că va opta pentru o politică externă echilibrată și își dorește relații bune atât cu Vestul, cât și cu Estul. Președintele ales a mai anunțat că, cel puțin deocamdată, nu se va întâlni cu șeful de la Tiraspol, Vadim Krasnoselski.

Анна Иоанновна - Sputnik Moldova-România
EDITORIALIST
O femeie în fruntea Moldovei, cu mult până la Maia Sandu

Regiunea transnistreană, care are 60% dintre locuitori ruși și ucraineni, a căutat să se separe de Moldova chiar înainte de prăbușirea URSS, temându-se că Moldova se va alătura României pe valul naționalismului și aderării la România. În 1992, după o încercare a autorităților moldovenești de a rezolva conflictul transnistrean pe cale armată, regiunea din stânga Nistrului a ieșit practic de sub controlul Chișinăului. Soldații ruși de menținere a păcii au fost aduși în zona de conflict la 29 iulie 1992, în conformitate cu un acord semnat de președinții Federației Ruse și Moldovei.

Turul doi al alegerilor prezidențiale din Moldova a avut loc pe 15 noiembrie, iar Maia Sandu, desemnată de Partidul Acțiune și Solidaritate, a obținut 57,75% din voturi. Prezența la vot, potrivit CEC, a fost de puțin peste 1,65 milioane de alegători, ceea ce constituie 52,78% din numărul cetățenilor cu drept de vot.

Fluxul de știri
0