Președinții Federației Ruse și Turciei au discutat sâmbătă situația din Karabah. Potrivit serviciului de presă de la Kremlin, aceștia și-au confirmat disponibilitatea reciprocă de a coopera pentru a obține o soluție pașnică a conflictului din regiune.
Potrivit canalului TV citat de RIA Novosti, Putin a salutat propunerea liderului turc. Astfel, în zilele următoare, negocierile privind criza din Karabah s-ar putea transforma într-unele în format bilateral, care va funcționa în afara activității Grupului OSCE de la Minsk. Este indicat faptul că noul grup va lucra la măsuri în perioada de după încetarea focului și va desfășura un proces de soluționare politică. Se raportează că, după discuțiile dintre Erdogan și Putin, miniștrii de externe ai ambelor țări au purtat, de asemenea, discuții telefonice.
Luptele de pe linia de contact din Nagorno-Karabah au început pe 27 septembrie. Armenia și Azerbaidjanul se acuză reciproc că au declanșat ostilități, în Karabah fiind raportate bombardamente ale așezărilor pașnice ale republicii nerecunoscute, inclusiv a capitalei sale, Stepanakert. Armenia a declarat legea marțială și - pentru prima dată - mobilizarea generală, susținând că Ankara sprijină activ Baku. În Azerbaidjan a fost introdusă mobilizarea parțială și legea marțială în mai multe locuri. Liderii Rusiei, Statelor Unite și Franței au cerut părților opuse să oprească ciocnirile, să se angajeze să înceapă negocieri fără condiții prealabile.
Pe 9 octombrie, miniștrii de externe ai Azerbaidjanului și Armeniei au fost la Moscova la invitația președintelui Federației Ruse, împreună cu omologul lor rus au purtat discuții mai mult de 10 ore. Drept urmare, Erevan și Baku au fost de acord să înceteze focul în Karabah de la prânz pe 10 octombrie, să facă schimb de prizonieri și cadavre ale morților și, de asemenea, să cadă de acord asupra detaliilor specifice ale armistițiului. Cu toate acestea, în aceeași zi, părțile au început să se acuze reciproc de încălcări ale acordului. O a doua încercare de a organiza un armistițiu umanitar a fost făcută în noaptea de 18 octombrie. Departamentul de Stat al SUA a anunțat încetarea focului în scopuri umanitare începând cu ora locală 8.00, pe 26 octombrie, dar chiar și după aceea părțile la conflict au declarat că inamicul nu îl respectă.
Conflictul din Karabah a început în 1988, când Regiunea Autonomă Nagorno-Karabah a anunțat retragerea sa din RSS Azerbaidjan. În cursul confruntării armate din 1992-1994, Azerbaidjanul a pierdut controlul asupra Nagorno-Karabah și șapte regiuni adiacente. Din 1992, au fost în curs negocieri privind o soluționare pașnică a conflictului în cadrul Grupului OSCE Minsk, condus de trei copreședinți - Rusia, Statele Unite și Franța. Azerbaidjanul insistă să își păstreze integritatea teritorială, Armenia protejează interesele republicii nerecunoscute, deoarece aceasta nu este parte la negocieri.
