BUCUREȘTI, 13 oct – Sputnik, Piotr Akopov. Cu cât se apropie alegerile prezidențiale americane, cu atât devine mai important factorul imprevizibilității. În SUA se vorbește des despre “surpriza din octombrie” – evenimentele sau informațiile care ar putea schimba raportul de forțe înainte de alegeri, înclinând balanța în favoarea unuia dintre candidați. Această “surpriză” poate fi atât una pregătită preventiv, cât și una spontană, un gest marcant al candidatului, o nouă informație compromițătoare, reacții la niște dezastre naturale, o acțiune externă. Acum ambii candidați au nevoie de o astfel de “surpriză”, însă informații compromițătoare sunt atât de multe, încât una nouă nu ar adăuga nimic lui “Trump, un nebun periculos” sau lui “Biden, somnolent și cu o familie coruptă”. Însă politica externă, chiar dacă americanii nu țin cont de ea în alegerea președintelui, ar putea spori în popularitate – aici actualul președinte are un avantaj firesc (în cazul în care nu va ajunge “ostatic”, precum Carter în anii 80 din cauza ostaticilor americani în Teheran). Președintele poate ajunge la niște înțelegeri cu liderii altor state, să devină un pacificator, spre exemplu. În ultima lună Trump deja de două ori a jucat pe această carte: initial, cu pacea arabo-israeliană (chiar dacă e vorba doar de două state din Golful Persic), apoi cu înțelegerea dintre Kosovo și Serbia. Însă toate acestea nu vizează direct alegătorul american – ce-i pasă de Balcani și Orientul Mijlociu?
Însă Trump grăbește retragerea trupelor din Afganistan, promițând să readucă acasă toți americanii nu spre sfârșitul primăverii, ci de Crăciun. Cel mai probabil, nu îi va reuși acest lucru, dar și Crăciunul va fi mult mai târziu de 3 noiembrie. Există, însă, o altă chestiune care vizează toți americanii – cursa înarmărilor, inclusiv și nucleară. Securitatea și banii – riscul unui război nuclear (fie și unul ipotetic) și necesitatea de a cheltui tot mai multe mijloace pentru înarmare. Anume aici se poate demonstra o grijă pentru pace – lui Trump îi place acest subiect, odată ce a amintit în mai multe rânduri că doar datorită întâlnirilor lui cu Kim Jong-un Statele Unite nu se războiesc cu Coreea de Nord, iar dacă președinte ar fi fost Clinton, ar fi fost un dezastru. Inventata “amenințare nord-coreeană” a fost data uitării și pentru funcția de “surpriză din octombrie” trebuie căutat altceva.
Se pare că Trump consideră că a reușit să găsească ceva: vrea să încheie o înțelegere cu Putin. Da, anume cu acel Putin, de legături cu care este acuzat de patru ani, iar în ultimele săptămâni se ivesc tot mai multe confirmări că toată povestea cu “urmele rusești” a fost o operațiune special a democraților de la Casa Albă și a echipei de campanie a lui Clinton. Iată că acum Trump bate în democrați și în “mlaștina de la Washington” cu aceeași “temă rusească” – voi sunteți adevărații complotiști, nu legăturile inventate dintre Trump și Putin! Iar cu Putin real Trump va încheia o înțelegere, pentru că e el este cel mai tare și Putin îl respectă – anume așa va prezenta Trump înțelegerea lui cu rușii.
Despre ce este vorba? Despre tratatul New Start, care expiră peste patru luni, care e înmormântat de pe acum. Dar oare nu Trump a fost cel care l-a înmormântat? Da, Rusia întotdeauna s-a pronunțat pentru prelungirea lui, pentru următoarii cinci ani, însă Washingtonul afirma că acesta nu este unul avantajos și trebuie modificat, să fie completat sau să devină unul trilateral. Adică, să fie inclusă China, care nu și-a exprimat nicio dorință de a se alătura tratatului pentru reducerea și limitarea armelor strategice ofensive, afirmând că are arme nucleare mult mai puține decât Rusia și SUA. Moscova susține o astfel de poziție a Beijingului și la toate remarcile Statelor Unite în privința Chinei, a răspuns că nu se va ocupa de convingerea Chinei să purceadă la negocieri.
Au existat și alte cerințe ale americanilor, însă de ordin bilateral, o bună parte dintre care erau categoric inacceptabile pentru Rusia. Tratatul New Start se apropie de sfârșit și doar acum câteva luni americanii s-au trezit și au demarat consultări cu Rusia. Până atunci, se prefăceau că de tratat are nevoie mai mult Rusia decât ei și, în general, dacă Moscova nu se va grăbi să accepte cerințele americanilor până pe 3 noiembrie, atunci condițiile pentru prelungirea documentului (adică, încheierea unui nou tratat) vor fi mai dure.
Rusia a reacționat calm la astfel de trucuri ieftine. În cele din urmă, de tratat au nevoie ambele părți. Kremlinul nu intenționa să-l forțeze pe Trumă să semneze, însă săptămâna trecută Vladimir Putin a reamintit că Joe Bidern deja a promis prelungirea New Start sau să încheie un nou tratat – “și acesta este un element serios al unei viitoare cooperări în viitor”.
După asta în câteva publicații americane au apărut anumite informații pe surse de la Casa Albă și Congres: “Președintele SUA, Donald Trump, speră până la alegeri să obțină acceptul părții ruse pentru încheierea New Start”.
“În administrația lui Trump se consideră că au obținut un accept de principiu din partea președintelui Vladimir Putin și șeful Consiliului de Securitate al Rusiei, Nikolai Patrușev, pentru încheirea unui nou acord nuclear între Statele Unite și Rusia. Lucrările asupra finalizării textului înțelegerii ar putea fi încheiate în decursul unei săptămâni.
Unul din funcționarii administrației președintelui a anunțat că decizia a fost luată la cel mai înalt nivel în Consiliul Național de Securitate și Departamentul de Stat. Potrivit lui, unii membrii ai comisiei senatului pentru relațiile internaționale și a grupului de lucru pentru securitatea națională din Capitoliu au primit materialele finale pentru discuții”. Publicația menționează că noul grapfic de lucru asupra unui acord nuclear înainte de alegeri a devenit “o surpriză pentru republicanii de rang înalt și unii reprezentanți ai Casei Albe”.
Însă Kremlinul a reacționat cu reținere: “Nu vom reacționa la informații pe surse, sunt prea multe falsuri. E un subiect fierbinte, care reprezintă pentru noi o prioritate în contactele cu americanii. Discuțiile continuă la nivel de experți”. Se pare că Trump pregătește o surpriză: o înțelegere cu Putin – fără a fi nevoit să meargă la Moscova, iar președintele Rusiei nu va fi nevoit să meargă la Washington. Totul se va reduce la o declarație comună a celor doi președinți sau prin ceea ce negociatorul american, Marshall Billingslea,a numit semnarea memorandumului prezidențial, premărgător prelungirii New Start. Adică, va fi un acord cadru, în care vor fi descrise contururile viitorului acord, fiind anunțată prelungirea New Start pentru o anumită perioadă (mai puțin decât cinci ani – probabil, 2-3 ani).
Oare într-adevăr Washingtonul este gata de un astfel de pas? Când Billingslea a declarat că în discuțiile cu viceministrul Afacerilor Externe, Serghei Reabkov, pe 5 octombrie la Helsinki, a fost înregistrat un “progres important” și părțile s-au apropiat de o înțelegere, Reabkov s-a arătat surprins de optimismul american.
“Negocierile au arătat că persistă diferențe enorme în abordare, inclusiv în privința elementelor centrale ale unor astfel de înțelegeri. În principiu, noi admitem convenirea asupra unui acord cadrul, care ar permite să vorbim despre definirea unor direcții de bază și a parametrilor activității ulterioare. Însă doar admitem o astfel de variantă. Nu ne-am apropiat, subliniez și insist asupra acestui fapt, nu ne-am apropiat în ultimult timp de o astfel de înțelegere cu SUA. Nu înțeleg ce au la bază tentativele americanilor de a prezenta totul de parcă am fi în pragul unei astfel de înțegeri și că a rămas un pic până la încheierea ei”.
Totuși, întrevederea dintre Billingslea și Reabkov a devenit un fel de continuare a unei alte întrevederi, pe 2 octombrie la Geneva, dintre secretarul Consiliului de Securitate al Rusiei, Nikolai Patrușev, și consilierul președintelui SUA pentru securitate națională Robert O'Brien. A fost prima lor întâlnire personală (până atunci funcția de consilier al lui Trump o deșținea John Bolton) – și anume rezultatele acesteia a determinat optimismul americanilor. Am putea presupune că acesta nu este legat de anumit cedări ale Rusiei, ci de modul în care a fost atinsă o înțelegere politică, de principiu, cu privire la semnarea unui acord cu privire la prelungirea New Start, acea declarație comună a președinților. Ulterior, la negocierile dintre Billingslea și Reabkov la Helsinki, americanii (așa cum obișnuiesc) au continua tactica presiunilor, sperând că vor reuși să obțină din partea rușilor anumite cedări. Nu vor reuși, aprobarea politică a fost oferită din partea noastră, însă aceasta a fost oferit cu niște condiții clare: niciun fel de China, prelungirea tratatului pe un termen necesar pentru elaborarea unui nou document. Dacă Trump acceptă, atunci suntem dispuși să-l ajutăm cu “surpriza din octombrie”.
În zilele care urmează vom afla părerea lui Trump și avem sentimentul că el nu va rata ocazia de a semna un document comun cu Putin, care îi va ajuta să fie reales.
