BUCUREȘTI, 10 oct - Sputnik. Putin și Rouhani au discutat telefonic despre situația din Karabah, anunță serviciul de presă al Kremlinului.
"La inițiativa părții iraniene, a avut loc o conversație telefonică între președintele Federației Ruse Vladimir Putin și președintele Republicii Islamice Iran Hassan Rouhani ... a avut loc un schimb aprofundat de opinii cu privire la situația din zona conflictului din Nagorno-Karabakh", se arată în mesaj.
În timpul conversației, Rouhani și-a exprimat sprijinul față de președintele rus pentru acordurile încheiate privind încetarea focului în Karabakh și lansarea negocierilor pentru o soluționare cât mai rapidă a conflictului.
"Președintele iranian și-a exprimat sprijinul pentru acordurile încheiate în urma consultărilor trilaterale ale miniștrilor de externe ai Rusiei, Azerbaidjanului și Armeniei cu privire la încetarea focului în scopuri umanitare, precum și la lansarea negocierilor de fond pentru realizarea cât mai rapidă a unei soluționări pașnice", se arată în mesaj.
Miniștrii de externe ai Armeniei și Azerbaidjanului au sosit vineri la Moscova la invitația președintelui rus Vladimir Putin. Negocierile au durat mai mult de 10 ore și s-au încheiat cu adoptarea unui acord care prevede următori pași. Primul: a fost anunțată încetarea focului cu începere de la 12:00, 10 octombrie 2020, în scopuri umanitare, pentru schimbul de prizonieri și alte persoane reținute, dar și recuperarea corpurilor celor uciși, prin intermedierea Comitetului Internațional al Crucii Roşii”.
Conflictul din Karabah a început în februarie 1988, când Regiunea Autonomă Nagorno-Karabah și-a anunțat ieșirea din din RSS Azerbaidjan. În cursul confruntării armate din 1992-1994, Azerbaidjanul a pierdut controlul asupra Nagorno-Karabakh și șapte regiuni adiacente. Din 1992, negocierile privind soluționarea pașnică a conflictului au fost purtate în cadrul Grupului de la Minsk al OSCE, condus de trei copreședinți - Rusia, Statele Unite și Franța. Azerbaidjanul insistă să își păstreze integritatea teritorială, în timp ce Armenia protejează interesele republicii nerecunoscute, deoarece NKR nu este parte la negocieri.
Pe 27 septembrie, Ministerul Apărării din Azerbaidjan a anunțat că Forțele Armate Armene au tras asupra așezărilor de pe linia de contact din Karabah, potrivit acestor date, au fost înregistrate victime în rândul civililor și militarilor. Potrivit Ministerului Apărării din Armenia, Karabah-ul „a fost supus atacurilor aeriene și cu rachete”. Erevanul a declarat că Baku „a lansat o ofensivă” în direcția Karabah-ului. În nerecunoscuta republică Nagorno-Karabah, s-a raportat că așezările pașnice din Karabah, inclusiv capitala Stepanakert, au fost supuse bombardamentelor de artilerie, autoritățile au chemat populația să se ascundă și au instituit ulterior stare de război și mobilizarea în Karabah.
De asemenea, și Armenia a instituit stare de război și mobilizarea generală. Fostul ministru adjunct al justiției din Armenia, fostul Ombudsman al Karabahului, Ruben Melikian, a declarat pentru RIA Novosti că mobilizarea generală este anunțată în Armenia pentru prima dată. Președintele Azerbaidjanului a aprobat introducerea strii de război în mai multe orașe și regiuni ale republicii și stare de asediu în țară și a anunțat, de asemenea, o mobilizare parțială.
Un număr de state, inclusiv Federația Rusă, SUA și Franța, au solicitat părților să manifeste reținere. Turcia a declarat că va oferi Azerbaidjanului orice sprijin pe care îl solicită pe fondul unei alte agravări a situației din Nagorno-Karabah.
În timpul conflictului, președintele rus Vladimir Putin a purtat mai multe conversații telefonice cu prim-ministrul armean Nikol Pashinyan și președintele azer Ilham Aliyev. Liderul rus și-a exprimat disponibilitatea de a ajuta la găsirea unei soluții pașnice în rezolvarea problemei din Nagorno-Karabakh, inclusiv în formatul Grupului de la Minsk al OSCE.
