Amenda astronomică de 29 de miliarde de zloti (7,6 miliarde de dolari) impusă ”Gazprom”-ului de către regulatorul polonez antimonopol UOKiK nu a fost înțeleasă nu doar de gigantul energetic rusesc, scrie editorialistul RIA Novosti, Irina Alksnis.
De asemenea și partenerii săi din cadrul proiectului ”Nord Stream-2” și-au exprimat dezacordul cu decizia Varșoviei. Chiar și Comisia Europeană a menționat că o restricție de zece la sută din cifra de afaceri anuală este „mult”.
În plus, UOKiK și-a depășit competența cu această decizie. După cum a menționat compania germană Uniper (una dintre cele cinci companii europene care participă la proiect), acordurile existente privind conducta de gaz în construcție nu se aplică întreprinderii comune și, prin urmare, nu intră sub incidența legislației poloneze privind controlul fuziunilor.
Inițial, într-adevăr se presupunea că construcția conductei va fi finanțată prin crearea unei societăți mixte. Dar acest lucru presupunea însă obținerea permisiunii de la autoritățile antimonopol din toate statele în care activează companiile participante. Iar Polonia este singura țară care a blocat atunci acest proces.
Așa că s-a decis să se evite bătăile de cap cu polonezii, pierzând timp și bani. Pentru a finanța Nord Stream-2 a fost utilizată o schemă diferită: companiile europene nu au devenit coproprietari, ci creditori ai proiectului, scoțând astfel proiectul din reglementarea antimonopol. Și Gazprom a primit împrumuturi garantate cu acțiuni ale ”Nord Stream-2”, astfel încât, dacă o corporație rusească nu reușește să îndeplinească termenii acordului, creditorii devin automat proprietarii lor.
UOKiK a considerat că, făcând acest lucru, cinci companii europene au devenit „cvasi-acționari” ai companiei - operatorului Nord Stream-2. Pe această temei, acesta i-a și pus o amendă colosală Gazpromului, iar pe partenerii acestuia i-a pedepsit cu 61 de milioane de dolari.
Din punct de vedere financiar, nici Gazprom, nici Nord Stream-2 nu sunt în prezent în pericol. Compania rusească va contesta amenda. Parcurgerea tuturor instanțelor se va prelungi pe parcursul câtorva ani de zile și este greu de spus dacă acest caz se va încheia cu succesul Varșoviei.
Evident, partea poloneză este perfect conștientă de acest lucru. Cu toate acestea, acțiunile ei sunt legate nu atât de mult de speranța de a obține o sumă mare de la Gazprom cândva, în viitor, cât și de dorința de a îngropa proiectul aici și acum. Acesta este motivul pentru momentul ales de UOKiK pentru a-și anunța decizia.
Este evident că ceea ce se întâmplă este direct legat de un nou val de înrăutățire a relațiilor dintre Rusia și Occident - din cauza celor întâmplate cu Alexei Navalnîi. Franța și Germania pregătesc un alt pachet de sancțiuni împotriva Moscovei, care va fi propus Uniunii Europene. Marea Britanie și-a anunțat, de asemenea, intenția de a „trage Rusia la răspundere”.
Ce-i drept, se impune automat întrebarea cât de dureroase vor fi măsurile planificate.
Tema sancțiunilor în relațiile dintre Rusia și Occident a devenit deja de mult timp una foarte ambiguă.
Pașii cu adevărat sensibili pentru Moscova s-au făcut în 2014-2015, când au fost introduse restricții sectoriale. Dar chiar și atunci, Statele Unite și Europa nu au îndrăznit să ia măsuri drastice, cum ar fi abandonarea resurselor energetice rusești sau închiderea SWIFT. Este clar că își făceau griji pentru ei înșiși, consecințele ar fi fost prea dure într-un astfel de caz.
Ulterior, sancțiunile s-au transformat într-o profanare absolută, în cadrul căreia Occidentul completează în principal listele negre ale persoanelor fizice și juridice. Adică, formalitățile au fost respectate, dar în același timp nu se aduce niciun prejudiciu real nici Rusiei, nici lui însuși. De altfel, și scandalul privind otrăvirea familiei Skripal s-a dezumflat la un moment dat.
Povestea actuală cu Navalnîi este interesantă deoarece pentru prima dată în câțiva ani a existat posibilitatea să poată fi jucat un alt scenariu. Desigur, este vorba despre abandonarea Nord Stream-2, deoarece există suficiente forțe politice în Occident interesate de un astfel de rezultat și chiar acum fac eforturi mari în această direcție. Polonia este în prim plan aici, iar decizia UOKiK cu privire la amendă este un alt mod de a împinge Europa către decizia dorită de a pune capăt proiectului.
Dar iată că Varșovia prea tare se străduiește și se agită. Și în eforturile sale, ea pune presiuni nu atât asupra Moscovei, cât asupra capitalelor vest-europene, care au propria lor viziune asupra situației, însă care este diferită de cea poloneză.
Judecând după comunicatul franco-german recent publicat, se planifică să se urmeze calea obișnuită a unor sancțiuni pre puțin sensibile: se pregătesc propuneri împotriva persoanelor care sunt considerate responsabile „pentru această infracțiune și încălcarea normelor internaționale în virtutea funcțiilor lor oficiale, precum și a celor implicați în programul ”Noviciok”.
Astfel, Europa de Vest salvează din nou un proiect energetic semnificativ din punct de vedere strategic.
Pe de altă parte, activitatea Poloniei prin care se opune acestui proiect, care provoacă și așa o mulțime de probleme Uniunii Europene, poate atrage o iritare suplimentară la adresa Varșoviei și dorința de a-i da peste nas pentru că se bagă unde nu-i fierbe oala.
Mai mult, dacă pretențiile la adresa ”Gazprom”-ului sunt o problemă a Rusiei, atunci încercarea Poloniei de a pedepsi concomitent corporațiile energetice de top din Germania, Austria, Olanda și Marea Britanie (Engie, Uniper, Wintershall, OMV și Shell) este puțin probabil să trezească o înțelegere binevoitoare a statelor respective.
În general, eforturile Poloniei de a contribui la prăbușirea ”Nord Stream-2” pare a fi mai mult un deserviciu adus adversarilor conductei și ar putea avea efectul opus.
Opinia autorului ar putea să nu corespundă cu poziția redacției.
