Editorial realizat de Ivan Danilov
Pe strada adepților ideii că în Rusia toate merg rău și în curând va fi și mai rău este sărbătoare: surse informate ale Reuters de la OPEC au declarat agenției că alianța țărilor exportatoare de petrol ia în considerare un scenariu în care cererea de petrol nu se va recupera niciodată, iar acest lucru va avea consecințe destul de grave pentru țările producătoare de petrol, scrie Ivan Danilov pentru RIA Novosti.
Potrivit agenției britanice de știri, epidemia de coronavirus și scăderea concomitentă a prețurilor la petrol "i-au determinat pe unii oficiali ai OPEC, care a fost cel mai puternic susținător al (folosirii) petrolului de la fondarea sa acum 60 de ani, să se întrebe dacă nu cumva scăderea accentuată a cererii din acest an va fi o tendință constantă și cum este mai bine să fie gestionată aprovizionarea, în cazul în care epoca petrolului se apropie de sfârșit”.
În ciuda faptului că șapte surse ale agenției, inclusiv foști și actuali reprezentanți de rang înalt ai OPEC, susțin că prognozele pe termen lung ale OPEC în ceea ce privește consumul global de petrol ar trebui revizuit spre o scădere constantă, merită remarcat faptul că poziția oficială a organizației este departe de a fi atât de pesimistă.
De fapt, tocmai din acest motiv materialul Reuters a stârnit un interes atât de ridicat (s-ar putea spune chiar, scandalos): până la urmă, dacă se discută despre sfârșitul „erei petrolului” în culisele alianței țărilor producătoare de petrol, atunci aceasta este o schimbare cu adevărat serioasă a situației, ceea ce ar trebui să determine țări ca Rusia, Canada sau Norvegia să-și reconsidere planurile de viitor.
Cu toate acestea, trebuie menționat că nu este prima dată când cei din presa occidentală (și nu numai cea occidentală), împreună cu surse anonime (alteori nu) de rang înalt, declară solemn că „era petrolului” fie a trecut, fie este pe cale să apună. Șocul economic cauzat de coronavirus, de fapt, nu a adăugat nimic nou la imaginea pe termen lung privind reducerea preconizată a cererii la petrol, ci doar a completat lista care anterior conținea doar două elemente: măsurile pentru combaterea încălzirii globale și dezvoltarea fără precedent a tehnologiilor energetice ecologice. Drept consecință, acești doi factori sunt acum suplimentați cu teza conform căreia coronavirusul va afecta economia globală, astfel încât nivelurile anterioare ale cererii de petrol nu vor fi niciodată atinse. Cu alte cuvinte, coronavirusul va duce la o astfel de schimbare a comportamentului consumatorului, încât chiar și odată cu recuperarea economiei per ansamblu consumatorii nu vor mai conduce automobile pentru a ajunge la muncă (toată lumea continua să lucreze de la distanță) și cu siguranță nu vor pleca nicăieri în vacanță, deoarece turismul va muri pe fundalul epidemiei.
Ținând cont de entuziasmul asociat cu restabilirea accesului la destinațiile turistice tradiționale, care se observă în diverse țări, este greu de luat în considerare un fel de schimbare permanentă a comportamentului consumatorilor în acest sens. Recuperarea economiei globale per ansamblu, chiar dacă durează doi sau patru ani, va încetini doar creșterea naturală a cererii de petrol. Despre trecerea unei părți semnificative a angajaților din câmpul muncii la munca de la distanță se discută încă din 2004 și începutul erei Internetului, dar majoritatea experimentelor de acest fel nu au avut succes, deoarece s-a dovedit că disciplina și productivitatea adesea este în scădere, iar angajații care lucrează de la distanță își dau seama că colegii lor de la birou comunică personal cu superiorii lor și se orientează mai bine în „politica corporativă”. În consecință, îi depășesc în urcarea pe scăra corporativă, ceea ce face ca munca la distanță să fie destul de neatractivă.
Singura amenințare cu adevărat serioasă pentru cererea de petrol poate fi doar o descoperire tehnologică reală care va face ca vehiculele electrice, precum și camioanele electrice și navele cu containere marine să devină competitive. Dar aici coronavirusul nu a adus nimic nou - riscul noilor tehnologii a fost întotdeauna prezent. În ceea ce privește abandonul forțat al petrolului sau introducerea unor tarife de protecție la hidrocarburi în țările preocupate de „lupta pentru salvarea climei” (adică în Uniunea Europeană), experiența lui Emmanuel Macron și a „vestelor galbene” (ale căror proteste au început după introducerea taxei draconice de mediu) arată foarte clar că încercarea de a construi o economie fără carbon prin aplicarea unor măsuri administrative este o idee foarte proastă și periculoasă, nu doar pentru producătorii de petrol, ci și pentru acei politicieni care își fac „iluzii verzi”.
Trebuie menționat că, în mod paradoxal, în momentele de maximă îngrijorare cu privire la viitorul unei industrii care extrage resurse, investițiile în această industrie se dovedesc a fi cele mai atractive. Poate într-un an sau doi discuțiile actuale despre viitorul deplorabil al producției mondiale de petrol vor părea ridicole, deoarece pot apărea probleme nu atât cu cererea, cât și cu oferta de petrol.
De exemplu, într-un interviu acordat Financial Times, președintele uneia dintre cele mai vechi companii independente de șisturi Parsley Energy, Matt Gallagher, a declarat că Statele Unite au trecut deja de vârful producției de petrol, care nu se va recupera la un nivel record de 13,1 milioane de barili pe zi în viitorul previzibil și că domnul Gallaher însuși nu se așteaptă să vadă acest nivel în timpul vieții sale.
Mai mult, acum, când foarte puțini oameni sunt interesați de acest lucru, se dovedește că rezervele de petrol de șist din Statele Unite au fost în mare parte false. Și aceasta nu este o evaluare a „propagandei Kremlinului”, ci rezultatul unei investigații a agenției americane de știri Bloomberg: „În interviurile cu participarea a cinci ingineri actuali și foști ingineri geologi care au discutat (cu Bloomberg) în condiții de anonimat, ei descriu o cultură (corporativă) care răsplătește supra-optimismul. Doi dintre inginerii intervievați precizează că managerii (companiilor de șisturi petroliere. - n.red) le-au spus direct să „umfle” rezervele.
”Alții susțin că astfel de solicitări au fost doar discutate și au fost promovați doar inginerii care propuneau evaluări mai agresive. Unii spun că ei sau colegii lor au fost concediați pentru că nu au dorit să „deseneze” unii indicatori cheie”.
Având în vedere lipsa cronică a investițiilor în producția de petrol convențională din ultimii ani, se poate întâmpla ca după epidemie cererea să se recupereze, dar volumul de petrol nu va fi suficient pentru a-l satisface.
Și în cazul unui astfel de scenariu, care este mult mai probabil decât pare la prima vedere, alianța OPEC+ se va confrunta și cu sarcina gestionării corecte a producției - numai în condiții de prețuri mult mai mari.
Opinia autorului ar putea să nu coincidă cu cea a redacției.
Fii la curent cu toate știrile din Moldova și din lume! Abonează-te la canalul nostru din Telegram >>>
Privește Video și ascultă Radio Sputnik Moldova
