BUCUREŞTI, 20 iul – Sputnik. O tânără româncă, de doar 21 de ani, stă disperată în fața unei ferme de căpșuni și sparanghel din Saxonia Inferioară. „Nu mă voi mai întoarce niciodată aici!”, a declarat ea ferm.
Sezonul recoltelor nu s-a terminat încă, dar Ancuţa vrea deja să plece acasă, scrie postul german BR.de, într-un reportaj dedicat muncitorilor români sezonieri. Asemeni multora dintre conaționalii ei, ea se simte înșelată la această fermă.
Salariile minime mici în România îi aduc pe sezonieri la muncă în străinătate
Deşi în Germania se aplică restricții stricte la ieşirea din ţară din cauza coronavirusului, tânăra de 21 de ani aşteaptă să urce într-un avion către România. Are o slujbă de culegător de căpșuni la o fermă din Saxonia Inferioară. Pare tentant, deoarece în Germania se aplică salariul minim legal de 9,35 euro. În România salariul minim este de doar 2,81 euro.
Ca mulți români, Ancuta vine în mod regulat în Germania pentru a câștiga bani. Ea are nevoie de bani pentru fiica ei Maia, de doar cinci luni, pe care a lăsat-o în grija bunicii în România. S-a despărţit cu greu de ea, dar nu a avut de ales: nu a avut niciodată un loc de muncă plătit acasă.
Însă, o lună mai târziu, Ancuţa vrea să plece de la ferma din Saxonia Inferioară, împreună cu alți 40 de români. Aceştia sunt nemulțumiți, nu și-au primit contractele de muncă și se tem că ferma nu le va plăti integral salariile. Din acest motiv, au încetat să lucreze de câteva zile și își așteaptă banii.
Cazuri de genul acesta se desfășoară deseori în instanțele germane. De aceea, sindicatele și-au înființat centre de consiliere şi îi informează pe lucrătorii străini cu privire la drepturile lor. „Mulți dintre aceştia nu au auzit de salariul minim”, a spus Oskar Brabanski de la centrul de consiliere „Mobilitate echitabilă” din cadrul Confederației Germane a Sindicatelor (DGB).
Împreună cu colegul său Marius Hanganu, acesta merge pe câmpurile bavareze. În mod inopinat și deseori spre neplăcerea fermierilor. Marius vorbește română, Oskar, poloneză. Pentru a lua legătura cu sezionierii, aceștia le oferă cărți de vizită. Nu este o muncă ușoară, deoarece lucrătorii din sectorul sezonier se tem de scăderile din salarii sau de concediere dacă vorbesc cu sindicaliști.
Totuşi, unii lucrători îi contactează. Apoi, Marius și Oskar le verifică contractele de muncă. În caz de încălcări, aceștia îi însoțesc pe lucrătorii sezonieri la Tribunalul muncii.
„Destul de des, oamenii nu știu pe cine să contacteze și acceptă o sumă mai mică decât salariul minim deoarece nu vorbesc limba germană și nu își cunosc drepturile”, a explicat Oskar Brabanski.
După o lună de muncă, s-a întors acasă doar cu 100 de euro
Seara, lucrătorii români, printre care şi Ancuţa, sunt chemați individual la biroul fermierului, unde urmează să le fie plătite salariile. Ancuţa iese din birou uluită, cu un plic alb în mână. Din aceasta scoate 315 euro - salariul după patru săptămâni de muncă.
Din suma totală a fost dedusă deja chiria pentru o cameră comună, un avans pentru mâncare și un tarif forfetar pentru zbor. Ancuţa este furioasă: „Nu este corect!”, spune ea. I s-a arătat fugitiv fluturaşul de plată, dar nu i-a fost înmânat. De asemenea, majoritatea celorlalți au primit salarii mult mai mici decât se așteptau și nu au primit fluturaşii de salariu.
Nereguli în contract
Ancuţa ar fi putut face în secret o poză cu fluturaşul ei. Este clar că angajatorul a plătit o mică parte a salariului pe baza unei munci cu ora. Totuşi, cea mai mare parte a muncii lor a fost plătită în funcție de cantitatea de căpșuni recoltată. Acest lucru nu este neobișnuit în agricultură, dar ferma a explicat că „muncitorilor din sectorul recoltării li se plătesc salarii pe oră. Există, de asemenea, bonusuri de performanță. (...) Salariile nu sunt plătite pe cantitatea recoltată”.
Salariile plătite pentru cantitate recoltată sunt permise în Germania, dar numai dacă se respectă salariul minim de 9,35 euro brut pe oră. Este dificil de înţeles dacă este vorba de acelaşi lucru în cazul de faţă, deoarece adesea orele de lucru nu sunt documentate corect. Ancuta nu și-a notat orele.
În plus, contractul de muncă trebuie să specifice clar condițiile în care trebuie executată munca remunerată în funcţie de cantitatea produsă. Nu este cazul contractului de muncă al Ancuţei. Acesta spune doar: „Detalii vor fi publicate de companie pe panoul de anunțuri și în biroul personalului”.
Avocatul în domeniul muncii Dieter Dankowski spune că în acest caz este vorba de o încălcare clară. „Este un lucru inacceptabil”, a spus acesta, adăugând că în contract trebuie specificate clar toate condiţiile.
Fermierul nu respectă salariul de bază
Contractul de muncă garantează Ancuţăi un salariu de bază de 1.122 euro brut, la 120 de ore de muncă pe lună. După toate deducerile pentru cazare, masă și transport, Ancuţa ar fi trebuit să primească cel puțin 542 de euro. În schimb, ea a fost plătită doar 315 euro. Prin urmare, fermierul ignoră salariul de bază convenit contractual pentru o săptămână de 30 de ore.
„Nu putem spune că acesta este un caz izolat”, a explicat avocatul Dieter Dankowski. Acesta verifică contractele de muncă de la diferite ferme din toată Germania. „Cu astfel de contracte, vulnerabilitatea angajaților este exploatată”, a adăugat acesta.
La ferma din Saxonia Inferioară s-a făcut târziu. Ancuta, împreună cu un grup de muncitori, așteaptă un microbuz într-o parcare a unui supermarket din apropierea fermei. Acesta îi va duce înapoi în România. Călătoria costă 200 de euro.
Ancuta așteaptă cu nerăbdare să îşi vadă fiica, chiar dacă nu îi va fi ușor: după o lună de muncă, aduce acasă doar 100 de euro. Însă ea şi alţi lucrători români din sectorul muncii sezoniere nu au de ales. Probabil că vor călători din nou în Germania în curând pentru a lucra, sperând în condiții mai bune, încheie reportajul postul TV german.
