BRUXELLES, 19 mai - Sputnik, Daniela Porovăț. Agenția de știri oficială a Ungariei MTI informează că Guvernul ungar nu acceptă sentinţa pronunţată de către Curtea de Justiţie a Uniunii Europene privind zonele de tranzit (pentru migranți). Mai mult, Guvernul de la Budapesta examinează dacă funcţionarea acestora este în conflict cu Constituţia Ungariei, potrivit lui György Bakondi, consilierul-şef pentru securitate internă al prim-ministrului ungar.
György Bakondi a subliniat că zona de tranzit este un element de control al frontierei, care funcţionează bine, iar demontarea ei ar reduce efectul descurajant al gardului construit de-a lungul frontierei şi chiar ar provoca o situaţie similară crizei privind imigranţii din 2015.
Potrivit aceluiași oficial, odată cu ridicarea restricţiilor de părăsire a locuinţelor, se poate constata o intensificare semnificativă pe principalele rute de migraţie, iar dacă Turcia îşi redeschide graniţele pentru imigranţi, numărul de persoane de pe ruta balcanică ar putea creşte în continuare, în timp ce la graniţa greco-turcă se pot isca confruntări serioase.
Oficialul maghiar a adăugat că, în prezent, imigranţii reprezintă o ameninţare nu doar pentru securitatea internă, ci şi pentru sănătatea publică, deoarece nu se ştie câte dintre cele 130 000 de persoane de pe ruta balcanică au fost infectate cu coronavirus.
Ungaria va apela la toate oportunităţile legale pentru a revizui sentinţa pronunţată privind zonele de tranzit, a mai anunțat consilierul-şef pentru securitate internă al prim-ministrului ungar, arătând că ţările europene sunt preocupate în prezent de combaterea epidemiei de coronavirus şi de provocările economice în urma pandemiei, motiv pentru care sosirea în masă a imigranţilor şi încărcarea sistemului de asistenţă medicală nu sunt de dorit.
Germania a deschis sezonul anti-CJUE
Pe 5 mai, judecătorii Curţii Constituționale a Germaniei au decis că programul inițiat de Banca Central Europeană (BCE) de cumpărare a titlurilor de stat, care a fost lansat în anul 2015, este neconstituţional. Astfel Curtea Constituţională din Germania a contrazis Curtea de Justiţie a Uniunii Europene (CJUE). Consecința deciziei Curții Constituționale de la Berlin nu acționează doar în plan juridic, ci şi în cel politic, indicând o formă de neobediență față de Bruxelles și arătând că acele ţări care nu execută deciziile CJUE nu ar mai putea fi obligate să o facă dacă legislația internă are alte prevederi.
Cum UE este deja afectată de pandemie și de semnalele de lipsă de solidaritate și coeziune de care a dat dovadă în ultima perioadă, faptul că două state refuză deciziile CJUE arată că Uniunea se confruntă cu o criză de credibilitate și legitimitate gravă.
Fii la curent cu toate știrile din Moldova și din lume! Abonează-te la canalul nostru din Telegram >>>
Privește Video și ascultă Radio Sputnik Moldova
