BUCUREȘTI, 13 mai, Sputnik, Dragoș Dumitriu. Camera Deputaților a adoptat acum puțin timp un proiect de lege pentru declararea zilei de 4 iunie drept ”Ziua Tratatului de la Trianon”, tratatul prin care Transilvania a revenit alături de românii din Regatul României. Camera Deputaților este forul decizional.
După cum au anunțat în mai multe rânduri lideri maghiari, Trianonul este perceput în cercurile radicale din Ungaria ca fiind ”el mai negru moment din istorie”. În urma tratatului, Ungaria a pierdut jumătate din teritoriul deținut până la Primul Război Mondial, prin ocuparea, timp de sute de ani, a unor părți a țărilor din jur.
Legea a fost adoptată cu o largă majoritate - 235 voturi ”Pentru”, 21 ”Împotrivă” - pe fondul scandalurilor provocate de președintele Iohannis și întreținute de PNL.
Inițiatorul legii este senatorul PSD Titus Corlăţean, care a explicat importanța acestei legi. ”Ziua de 4 iunie 1920 este o dată istorică şi esenţială pentru devenirea statului român modern şi contemporan - această simbolistică excepţională trebuia marcată prin lege, cu atât mai mult cu cât în trei săptămâni vom aniversa centenarul acestui moment”.
”Pentru istorie, trebuie să menționăm că tratatul a fost semnat pentru România de către doctori Ion Cantacuzino, ministru de stat, şi Nicolae Titulescu, fost ministru”, a precizat Titus Corlățean, care precizează că ”a marcat şi recunoaşterea drepturilor politice şi civile ale românilor care constituiau populaţie majoritară în Transilvania, drepturi de care nu beneficiaseră până atunci”.
Pentru agenția DC News, Corlățean a declarat că, prin această lege ”ni se permite să atestăm un adevăr istoric de necontestat la care s-a ajuns prin contribuţia puterilor Aliate, prin sacrificiul Armatei Române, dar şi prin incursiunea militară din 1919 din Ungaria, când a fost stopat regimul bolşevic condus de Bella Kuhn”.
În privința posibilelor reacții ale Budapestei, Corlățean subliniază că ”În ultimii ani a existat o ofensivă permanentă şi consistentă din partea unor forţe politice din Ungaria, de la Budapesta, începând cu Fidesz, care au promovat o serie de teorii cu caracter revizionist, de rescriere a istoriei”.
Demersurile acestea s-au concretizat şi prin adoptarea în 2010 a două legi controversate, arată senatorul: ”Una prin care se comemora drama naţiunii maghiare prin tratatul de la Trianon şi una prin care se acorda cetăţenie maghiară pe criterii etnice etnicilor maghiari care trăiesc în alte state”.
Dar subliniază Corlățean, prin legea votată azi ”această zi nu este îndreptată împotriva nimănui, nici a minorităţii maghiare, nici a reprezentanţilor maghiari din România”.
”Atunci când un stat tace şi vocea sa nu se aude, există riscul ca la nivel internaţional să fie ascultată doar vocea celuilalt – exista riscul ca vocea României să nu fie auzită”, spune Corlățean, care consideră din această cauză că ”azi s-a dat un vot istoric în Parlament”.
Senatorul îl provoacă pe Iohannis să o promulge repede, pentru ca pe 4 iunie 2020 să poată fi serbată.
Iată textul adoptat al legii Zilei Trianonului.
Art. 1. – Se declară ziua de 4 iunie Ziua Tratatului de la Trianon.
Art. 2. – (1) În scopul marcării Zilei Tratatului de la Trianon se organizează, la nivel național și local, manifestări cultural – educative și științifice consacrate conștientizării semnificației și importanței Tratatului de la Trianon.
(2) Autoritățile administrației publice centrale și locale pot sprijini material și logistic, din bugetele proprii, organizarea și desfășurarea manifestărilor prevăzute la alin. (1).
(3) Instituțiile publice, din fonduri proprii, precum și organizațiile neguvernamentale și reprezentanții societății civile pot sprijini manifestările organizate de către autoritățile administrației publice centrale și locale.
Art. 3. – (1) Fondurile destinate organizării acestor evenimente pot fi asigurate din bugetele locale sau din bugetul autorităților și instituțiilor publice.
(2) Organizațiile neguvernamentale și reprezentanții societății civile pot sprijini manifestările organizate de către autoritățile administrației publice centrale și locale.
Art. 4. – (1) Guvernul și autoritățile administrației publice centrale și locale vor lua măsurile necesare pentru ca în această zi să fie arborat drapelul României, în conformitate cu prevederile Legii nr. 75/1994 privind arborarea drapelului României, intonarea imnului național și folosirea sigiliilor cu stema României de către autoritățile și instituțiile publice, cu completările ulterioare
(2) Societatea Română de Radiodifuziune și Societatea Română de Televiziune, în calitate de servicii publice, vor include în programele lor emisiuni ori aspecte de la manifestările dedicate acestei zile. (Amendament propus de Comisie)
